Cei trei jurați care și-au dat demisia de la emisiunea Chefi la Cuțite au fost aspru criticați de către un bucătar român stabilit în Marea Britanie. Acesta spune că plecarea lor nu semnifică nicio pierdere.
Jurații de la Chefi la Cuțite, criticați dur de un bucătar român
Unul dintre cei mai cunoscuți bucătari români din Marea Britanie, Loredan Gargalac, a vorbit deschis despre emisiunea „Chefi la Cuțite” și a subliniat importanța profesionalismului în această industrie. Cu peste 23 de ani de experiență în Anglia, Gargalac are opinii critice legate de ceea ce consideră a fi lipsa de experiență a juraților din emisiune și îndeamnă la educație culinară mai bună în România.
Bucătarul a comentat controversa în jurul emisiunii „Chefi la Cuțite”, care este foarte populară în România și a devenit subiectul unor schimbări recente, cum ar fi plecarea a trei jurați. Loredan Gargalac susține că aceste schimbări nu au afectat în niciun fel calitatea emisiunii și chiar așteaptă o îmbunătățire.
„Emisiunea nu a pierdut nimic prin plecarea celor trei jurați. Dimpotrivă, are doar de câștigat! Sper ca cel care se ocupă de emisiunea asta să aleagă în sfârșit niște profesioniști, nu doar amatori!”, spune el.
Bucătarul a mai spus „Părerea mea o știți vizavi de acești trei jurați. Nu fac aici un atac la persoană, ci doar le-am criticat calitățile profesionale. Nu am urmărit emisiunea, dar am mai discutat cu participanți la diverse ediții și mi-am format o părere. Calibrul lor de profesioniști lasă de dorit din toate punctele de vedere”.
Emisiunile culinare, diferite de profesia de bucătar profesionist
Loredan Gargalac argumentează că showurile culinare TV și a fi un bucătar profesionist sunt două lucruri diferite. Acesta face apel la educația culinară și la rolul șefilor bucătari de a educa publicul, de a le explica felurile de mâncare și de a le împărtăși experiența lor.
„Cei trei, Bontea, Scărlătescu și Dumitrescu, sunt cunoscuți fiindcă au apărut mai tot timpul la televizor, dar asta nu înseamnă automat că sunt și cei mai buni, că sunt niște profesioniști. Nu ai cum să fii mai slab pregătit decât competitorul. Am auzit că au fost acolo, de-a lungul timpului, oameni mai bine pregătiți profesional ca cei trei jurați. E o mare rușine să te apuci să înfiletezi un somon în fața competitorilor și tu nu știi pentru tine cum se face asta. Îl măcelărești și apoi schimbi subiectul”, adaugă el, pentru cancan.ro.
El a mai spus că „Asta e problema în România: lumea nu știe să facă diferența între amatori și profesioniști. Indiferent ce juriu va veni, acela trebuie să fie mult peste capacitățile profesionale ale competitorilor. Altfel, nu se va respecta principiul care spune că cel care mă jurizează trebuie să știe mai bine decât mine, concurent, ce este de făcut!”.
Nu în ultimul rând, bucătarul a mai spus că „showul gastronomic de televiziune TV e una, a fi la televizor e una și cu totul altceva este a fi un bucătar profesionist”.
„Eu mă duc aici în Anglia și jurizez competiții. Am jurizat, spre exemplu, competiția , fiindcă am fost chemat competiția în finală. Am fost chemat să jurizez profesioniști, nu pe cineva care a lucrat în industria metalurgică și devine master chef, fără ca lumea să știe că el e de fapt un amator. Greșeala aparține televiziunilor și a mass-media, care nu face diferența”, arată el.
Nu există educație culinară în România
În ceea ce privește România, Gargalac remarcă o lipsă de educație culinară, inclusiv în restaurante. El consideră că bucătarii-șefi ar trebui să iasă din bucătării și să se implice mai mult în educația clienților, să îi învețe despre diferitele feluri de mâncare și să le ofere finețe în gusturi.
„Să nu uităm că într-un restaurant șeful-bucătar pe lângă faptul că are datoria de a produce bani pentru acel loc, fiindcă el este motorul corabiei, are și datoria și dreptul de a educa lumea. În câte restaurante românești se întâmplă așa ceva, să-l vezi pe șeful bucătar cu un preparat nou printre clienți, povestindu-le acestora cum se mănâncă? În Marea Britanie, asta facem.
Când vedem o figură nouă, interacționăm cu omul. Îi povestim, fiindcă face parte din meseria noastră. Educăm oamenii să mănânce, dăm finețe gusturilor lor.
Mulți spun că nu mănâncă friptură în sânge sau antricot în sânge fiindcă ori de câte ori am comandat așa ceva era mult sânge în farfurie. Or, la mine o asemenea comandă nu ține cont de cantitatea de sânge din farfurie, ci e vorba despre culoarea cărnii. Atâta timp cât preparatul e gătit cum trebuie chiar dacă vorbim despre carne roșie nu are niciun pic de sânge în farfurie”, arată el.
Bucătarii-șefi trebuie să educe publicul
În concluzie, Loredan Gargalac aduce în atenție nevoia urgentă de educație culinară în România. El consideră că bucătarii-șefi au o „datorie sfântă” de a educa publicul. Cu experiența sa vastă, el subliniază importanța profesioniștilor în industria culinară și face apel la:
- mai multă educație
- mai multă experiență în acest domeniu.
„Educația culinară nu există în România, iar principalii vinovați sunt șefii bucătari, fiindcă ei ar trebui să facă asta, să iasă din coliviile lor și să facă educație culinară cu clienții, dar până vom ajunge la nivelul acela mai avem!”, încheie acesta.