Invitata din cadrul acestui episod a fost Oana Coantă, proprietara Bistro de L’ Arte din Brașov. Aceasta a povestit despre începuturile afacerii și a explicat care este rețeta longevității în lumea de business. În anul 2023, Bistro de L’ Arte a înregistrat o cifră de afaceri de 4,5 milioane de lei. De asemenea, profitul s-a ridicat la peste 985.000 de lei.
De la jurnalism la bucătărie
Bisto de L’ Arte sărbătorește 24 de ani de existență pe piața românească, fiind unul dintre cele mai populare restaurante din Brașov. Oana Coantă a deschis afacerea în luna decembrie a anului 2000. Aceasta a urmat studii superioare în jurnalism și relații publice, dar viața avea alt plan pentru ea. Antreprenoarea a trecut de la pasiunea pentru scris la artele bucătăriei, conducând o afacere care în prezent se bucură de un real succes.
În ‘98, Oana Coantă deținea o agenție de relații publice, un subiect destul de puțin abordat atunci.
„Pe vremea aceea nu știa nimeni ce înseamnă relații publice. Am făcut această afacere mai mult din entuziasm. Business-ul funcționa mai mult cu publicitate și cu alte lucrurile care nu țineau de domeniul relațiilor publice”, a declarat antreprenoarea.
Tot parcursul Oanei Coantă în HoReCA a început cu o oportunitate, mai exact, o locație liberă. Aceasta a ales să lase în spate domeniul comunicării și să se înceapă un nou drum, unde literele au devenit ingrediente, iar biroul a fost înlocuit cu bucătăria. Așa a luat naștere Bisto de L’ Arte, care uimește oamenii prin preparatele gustoase și făcute „ca la mama acasă”, cu un iz de modernitate.
„A apărut un spațiu disponibil, nu aveam nicio experiență. Este ca și cum prepari o mâncare pentru că ai un ingredient și construiești în jurul lui ceva. Ne-am păstrat aceeași locație de acum 24 de ani. ”, a spus Oana.
Începuturile afacerii
Antreprenoarea a explicat că era mult mai simplu să pornești o afacere în HoReCa în perioada anilor 2000.
„Nu era totul atât de strict. Noi am fost printre primele cârciumi din Brașov. Genul acesta de afacere bistro era unic pe atunci, nu mai era nimeni în țară care făcea așa ceva, dar acum sunt foarte multe. Lumea venea, aveam mâncare simplă, fără prea multe pretenții, dar totuși într-un loc frumos”, a spus Oana Coantă.
Invitata a povestit că pasiunea și dorința sa de a găti au apărut pe parcurs. La început, a avut mai mulți angajați care se ocupau de prepararea mâncării. Dar, a simțit că dorește să se implice mai mult. Deși nu stăpânea artele gătitului pe atunci, a ales să intre în bucătărie pentru a se asigura că lucrurile sunt făcute așa cum trebuie, cu ingrediente locale și gusturi tradiționale.
Ingrediente și tehnică
„La acea vreme, localurile nu erau foarte înnebunite după ideea de ingrediente locale. Nu trecuse mult timp de la Revoluție și ne obișnuisem cu produsele venite din afară. Mi s-a părut că dacă las frâu liber, o să devenim un loc comun cu lucruri ca toată lumea. Cum nu reușeam să comunic cu echipa de atunci, despre ce înseamnă mâncare locală cu ingrediente locale, practic, m-am apucat de gătit. Țin minte că m-am apucat cu un aragaz din acesta de casă, clasic. În fapt, nu e nevoie de mare lucru să faci o mâncare bună. Ai nevoie de ingrediente și tehnică”, a declarat proprietara afacerii.
Deși nu știa foarte multe despre ce înseamnă o afacere în HoReCa, Oana Coantă s-a dedicat business-ului și a primit ajutor din partea a doi asociați, unul dintre ei retrăgându-se din afacere după puțin timp.
„Nu știam cu ce se mănâncă HoReCa. După un an și ceva am început să intru în bucătărie, dar nu aveam cursuri de bucătar, patiser, cofetar. Timp de 15 ani după ce am deschis, a fost foarte ușor să ai o afacere în HoReCa. După au început taxele, crizele, controalele. Ne verificau 3-4 instituții la început și erau mai agresivi. Acum sunt 21 de instituții, extrem de mulți, dar lucrurile sunt mai civilizate. Controalele sunt lucruri bune, te pot ajuta să evoluezi”, a explicat Oana Coantă.
Angajați și industria HoReCa
Antreprenoarea a povestit că în prima lună de la deschiderea afacerii avea în jur de 20 de ospătari. La acea vreme, angajatorii aveau luxul de a selecta, neconfruntându-se cu deficitul de personal.„Țin minte că doar în prima lună am luat atunci 20 de ospătari la 5 mese. Erau foarte mulți oameni și puteai să selectezi și erau foarte buni. Primele generații de ospătari din bistro erau oameni foarte buni, am avut un teolog, unul de la finanțe-bănci, toți erau studenți. Făceau acest lucru ca să-și completeze veniturile. Acum mai rar găsești oameni așa” a explicat Oana.
