Acest bilanţ face din 2017 anul cel mai puţin mortal în 14 ani pentru jurnaliştii profesionişti, notează ONG-ul cu sediul la Paris.
Dintre cei 65 de jurnalişti ucişi în cursul anului, 39 au fost asasinaţi cu bună ştiinţă şi 26 au fost ucişi în timp ce îşi exercitau profesia, potrivit Agerpres.
La fel ca anul trecut, Siria rămâne cea mai mortală ţară pentru reporteri cu 12 jurnalişti înregistraţi ucişi, înaintea Mexicului (11), Afganistanului (9), Irakului (8) şi Filipinelor (4).
Reporters sans Frontieres estimează că mai puţini jurnalişti au fost ucişi în lume în 2017 faţă de anul trecut (79 ucişi anul trecut, în scădere cu 18% în acest an) datorită „gradului mai mare de conştientizare a necesităţii de a-i proteja mai bine pe jurnalişti şi multiplicării campaniilor în acest sens ale organizaţiilor internaţionale şi chiar ale mass-media”. Dar şi faptului că „ţările devenite foarte periculoase se golesc de jurnaliştii lor”.
„Acesta este cazul Siriei, Irakului, Yemenului, Libiei, unde există o hemoragie a profesiei”, deplânge RSF.
În cazul în care conflictele armate ameninţă viaţa jurnaliştilor care acoperă războaiele, în ţări precum Mexicul „cartelurile şi politica locală fac să domnească teroarea” forţând mulţi jurnalişti „să părăsească ţara sau profesia lor”.
„Mexicul este cea mai periculoasă ţară din lume pe timp de pace pentru reporteri”, subliniază RSF.
În ţările cartelurilor de droguri, jurnaliştii care se ocupă de corupţia clasei politice sau crima organizată sunt aproape întotdeauna vizaţi, ameninţaţi sau chiar executaţi. Acesta a fost cazul lui Javier Valdez Cardenas, jurnalist veteran de 50 de ani, colaborator al AFP şi mass-media locale, asasinat la 15 mai.
