Foarte multi dintre bucurestenii mai in varsta isi amintesc de "Casa Carabus", de la Saftica a celebrului actor Constantin Tanase. In 1936, acesta a achizitionat in rate de la un "fermier" local, un teren pe care apoi a plantat pomi fructiferi si a construit o casa cu un etaj, cu materiale recuperate de la demolarea teatrului Carabus. Pe frontispiciu a pus in tencuiala "Carabusul", stema care impodobise timp de douazeci de ani scena teatrului de pe strada Academiei. Actorul a murit in 1945, fami
Foarte multi dintre bucurestenii mai in varsta isi amintesc de „Casa Carabus”, de la Saftica a celebrului actor Constantin Tanase. In 1936, acesta a achizitionat in rate de la un „fermier” local, un teren pe care apoi a plantat pomi fructiferi si a construit o casa cu un etaj, cu materiale recuperate de la demolarea teatrului Carabus. Pe frontispiciu a pus in tencuiala „Carabusul”, stema care impodobise timp de douazeci de ani scena teatrului de pe strada Academiei. Actorul a murit in 1945, familia sa pastrand casa si livada pana in 1956, cand printr-un decret al Guvernului de atunci, Securitatea i-a alungat pe mostenitorii lui Tanase, punand stapanire pe casa (dar nu si pe livada, desi nu a permis nici aici accesul proprietarilor). In 1959-1960, langa proprietatea ce apartinuse familiei Tanase s-a construit o cladire cu doua etaje a fostei Intreprinderi de Radiocomunicatii (actuala Societate Nationala de Radiocomunicatii – SNR) la care s-au adaugat pe parcurs o serie de antene. Angajatii Intreprinderii de Radiocomunicatii au daramat la un moment dat gardul despartitor dintre cele doua proprietati, acaparand terenul familiei Tanase, teren parcelat de acestia si folosit pentru cultivarea de legume si fructe destinate directorilor Intreprinderii si mai apoi ai Regiei, respectiv Societatii Nationale de Radiocomunicatii.
O hotarare ciudata a instantei de judecata
Pentru ca nu fusese niciodata emis vreun act care sa mentioneze trecerea in proprietatea statului a terenului respectiv, dupa 1990, familia Tanase a cerut retrocedarea terenului si a casei. Comisia locala Balotesti a emis adeverinta de proprietate pe teren, numai ca la interventia Regiei Nationale de Radiocomunicatii aceasta a refuzat realizarea punerii efective in posesie. A urmat o serie de procese in justitie, pe care Traian Tanase, unul dintre cei doi fii ai lui Constantin Tanase, a reusit sa le castige (in intervalul 1994-1997), acesta luand ulterior hotararea sa vanda o parte a terenului dobandit in justitie. Numai ca managerii Regiei si mai apoi ai Societatii Nationale de Radiocomunicatii nu puteau sa renunte asa usor la un bun pe care l-au folosit ani la rand. Astfel ca, in 1995, cand cumparatorii au dorit sa delimiteze prin-tr-un gard terenul proaspat dobandit, directorii din aceea vreme ai SNR au reocupat terenul prin intermediul catorva membri de sindicat, deosebit de violenti. Un an mai tarziu, SNR intenteaza in justitie anularea procesului-verbal de punere in posesie a fiului lui Constantin Tanase, invocand, printre altele, faptul ca terenul in litigiu este proprietate publica, aflandu-se in administrarea RA Radiocomunicatii. Instanta da din nou castig de cauza lui Traian Tanase si celor doi cumparatori, pronuntandu-se prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. RA Radiocomunicatii declara apel. In cursul judecarii cauzei in apel, fiul lui Constantin Tanase, Traian Tanase, moare, mostenitori ramanand sotia si fiul acestuia. Procesul in apel se suspenda reluandu-se la aproape un an. Intre timp, are loc si reorganizarea RA Radiocomunicatii in Societatea Nationala de Radiocomunicatii, care conform actului de infintare si prevederilor constitutionale nu are in administrare nici un teren proprietate publica. Cu toate acestea, prin rejudecarea apelului dupa a doua casare, Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila, a adoptat o hotarare cel putin ciudata, in sensul ca a a constatat nulitatea absoluta a actelor de vanzare-cumparare, incheiate in 1995.
Ca urmare, instanta dispune repunerea partilor in situatia anterioara, cu obligarea vanzatorului la restituirea pretului catre cumparatori si lasarea in deplina proprietate si posesie a terenului catre SNR. Practic, tribunalul a acordat mai mult decat cerusera reclamantii, ceea ce pune serios sub semnul intrebarii impartialitatea instantei.
Interesant este si faptul ca in cazul unui alt teren, unde SNR avea antene (pe terenul familiei Tanase nu existau antene), aceasta a preferat sa mute respectivele antene. „Noi am retrocedat terenul oamenilor, sfatuind RA Radiocomunicatii sa cumpere respectivul teren, dar ei au preferat sa-si mute antenele”, ne-a declarat primarul comunei Balotesti, Ion Florian Danut. Oare in cazul familiei Tanase sa conteze ca acest teren este situat chiar la soseaua nationala?