Cei 2.270 notari publici, câți există în prezent în România, ar putea intra în competiție cu cei din celelalte state ale UE. Mai precis, notarii din țările comunitare își vor putea deschide cabinete în țara noastră. Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a stabilit recent că statele membre care permit accesul la profesia de notar doar cetăţenilor proprii se fac vinovate de instituirea unei restricţii a libertăţii de stabilire, consacrate prin Tratatul privind funcţionarea UE.
Ce părere are Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) și cum va influența piața locală decizia CJUE? „Notarii din România sunt onorați că vor avea alături de ei juriști de elită din alte state membre ale UE“, susține notarul Miruna Popescu, purtătorul de cuvânt al UNNPR. Aceasta aduce și unele completări: „Cel care va dori să acceadă la profesia de notar public în România va trebui să facă dovada că stăpânește limba română și legislația română, pentru a putea desfășura activitatea de notar“.
Cetățenia română, condiție obligatorie
Decizia Curții vine ca urmare a unor cereri de chemare în judecată formulate de Comisia Europeană împotriva Belgiei, Franţei, Luxemburgului, Austriei, Germaniei, Greciei şi Portugaliei. Însă și România impune restricții similare.
Conform informațiilor postate pe site-ul UNNPR, pentru a intra în această breaslă trebuie să ai cetățenia română și domiciliul în România, să cunoști limba română, să ai licența în Drept și o bună reputație. Urmează fie doi ani de stagiatură și un examen organizat de UNNPR, fie un concurs pentru cei care au cinci ani vechime într-o profesie juridică. Uniunea stabilește numărul de posturi de notari publici care se scot la concurs anual, prin înaintarea unei propuneri în acest sens Ministerului Justiţiei.
De exemplu, pentru 2010, UNNPR a propus 115 posturi pentru examenul de notar public pentru notarii stagiari și 10 posturi destinate soluţionării cererilor de schimbare a sediilor birourilor notariale. În ceea ce privește transpunerea legislației comunitare, Ministerul Justiției ne-a precizat că se află în curs de finalizare proiectul de modificare şi completare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale.
De ce e bătălie pe posturile de notar?
Una dintre modificări vizează condiţia cetăţeniei necesare pentru a putea participa la examenele/concursurile de admitere în profesia de notar public, propunându-se ca la acestea să se poată înscrie cetățenii români sau cei ai altor state membre.
Ziarele locale au arătat cât de profitabile au fost cabinetele notariale, prezentând ultima situație, cea aferentă anului 2009, de la Direcția Generală a Finanțelor Publice. Într-una dintre cele mai sărace regiuni ale UE, care include județele din Moldova, notarii au avut încasări consistente. Monitorul de Suceava arată că, în acest județ, un cabinet notarial din Gura Humorului a înregistrat, în an de criză, un venit net de aproximativ 800.000 de lei, iar în general câștigurile notarilor le-au depășit pe cele ale avocaților suceveni.
Și în județul Botoșani cabinetele notariale au adus bani frumoși. Cel mai mare venit net realizat de o persoană fizică­ autorizată a fost de peste­ 445.000 de lei și a fost obținut din activitatea notarială. De altfel, într-un raport­ de investigație realizat acum doi ani de către Consiliul Concurenței, se arăta că România are, raportat la venitul mediu, unul dintre cele mai scumpe sisteme de servicii notaria­le, aferente tranzacţiilor imobiliare.
Raportul sublinia faptul că este necesară creşterea concurenţei pe piaţa serviciilor notariale prin eliminarea cel puţin a restricţiilor legate de numărul de notari, precum şi a nivelului minim al onorariilor. De asemenea, documentul arăta că relaţiile de exclusivitate dintre notari şi bănci sunt netransparente, iar consumatorii nu sunt informaţi în privinţa tarifelor pe care urmează să le plătească pentru serviciile­ prestate de notarii impuşi de bănci.
1.627 de birouri notariale există în prezent în România, cele mai multe funcționând în București, Cluj-Napoca și Timișoara.