Katalin Novak a vizitat orașul Brașov
De curând, Katalin Novak a avut o prezență notabilă în România. Ea a explorat orașul pitoresc Brașov și a participat activ la diverse activități, inclusiv la un meci de hochei. Cu toate acestea, experiența ei nu s-a oprit aici, ci a continuat în regiunea Harghita.
Aici, mulți dintre locuitori au origini maghiare. Însoțită de prieteni apropiați, președinta Ungariei a fost surprinsă în imagini la Strâmtoarea Vârghiș din județul Covasna.
Jurnalul „Gazeta de Cluj” a urmărit în detaliu vizitele regulate ale înalților demnitari maghiari în Transilvania, iar în ultimii ani, aceste apariții par să devină tot mai frecvente și evidente.
Vizitele par o acțiune care nu face decât să sporească speculațiile și să întărească opinia că acești lideri se plimbă prin teritoriile noastre fără să manifeste respect față de tradițiile și identitatea națională a românilor.
Liviu Man este directorul ziarului Gazeta de Cluj. El este și unul dintre cei 12 contribuitori la cunoscuta carte „Lebăda neagră de pe Balaton”, scrisă de jurnalistul Romeo Couți. Man a comentat vizitele președintei Ungariei, în România. El a subliniat că ele au un dublu scop: în primul rând, să evidențieze solidaritatea „țării mamă Ungaria” cu maghiarii din țara noastră.
,,Ungurii ardeleni nu sunt uitați și sunt valorizați de Ungaria și de către guvernul maghiar ca o parte inseparabilă a națiunii maghiare.
De altfel, dacă ne amintim, Viktor Orban a și spus într-un discurs de acum un an de zile că Occidentul va dispărea, poate, într-o sută de ani sub asaltul migranților care acum nu mai vin din Răsărit, ci vin din Sudul global, dar ungurii din Secuime nu vor dispărea niciodată.
Cum nu va dispărea nici Ungaria ca națiune independentă”, a declarat Liviu Man.
De asemenea, liderul Gazetei de Cluj a subliniat că Novak Katalin adoptă o atitudine în România care sugerează că Ardealul face parte integrantă din Ungaria. În timpul ultimei sale vizite în Harghita, el a exprimat convingerea că Ardealul nu va fi abandonat de către Dumnezeu.
„Sigur se referea la Ardealul unguresc. Al doilea scop al președintei Ungariei în raport cu statul român este unul de sfidare. Katalin Novak vine când vrea, pleacă atunci când vrea și nu respectă niciun protocol diplomatic pentru că-și ascunde vizita sub umbrela vizitei așa-zis private.
Ce vizită privată face când președinta Ungariei se afișează pe stadioane și participă la slujbe în biserică cu sute de participanți? Numai vizită privată nu este. Problema este a noastră, a statului român, care prin reprezentanții săi legitimi, guvernul României și societatea civilă nu fac nimic”, a adăugat el.
Scenariul „Viktor Orban, președintele Consiliului European” nu este pe placul nimănui
Întrebat despre opinia sa cu privire la posibila numire a lui Viktor Orban în funcția de conducere a Consiliului European, Liviu Man a declarat ferm că o astfel de idee nu beneficiază de acceptare din partea aproape niciunui lider european.
„Cred că este o criză artificial lansată ca să-l diabolizeze și mai tare pe premierul Ungariei. Cei din CE au timp până în iunie să găsească o soluție la această problemă”, a conchis Liviu Man.
Colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru a discutat, la rândul său, despre consecințele politice ale frecventelor vizite private ale președintei Ungariei în România.
El a subliniat că nu în vizitele în sine constă problema, ci în modul în care președinta Ungariei profită de fiecare ocazie în care se află în Transilvania pentru a întreprinde gesturi provocatoare, cu o tentă naționalist-șovină, ba chiar revanșardă.
Se pare că atitudinea doamnei Novak, alături de cea a lui Viktor Orban, aduce beneficii politice în Ungaria. Cu toate acestea, în România, astfel de gesturi au avut un impact semnificativ asupra UDMR-ului, conducând la excluderea sa de la guvernare.
În plus, Tudor Păcuraru a amintit de faptul că de fiecare dată, aceste provocări șovine au provocat reacții ale majorității românești. Ele s-au transcris în principal prin scăderea cifrei de afaceri a întreprinderilor din Harghita și Covasna. Au avut un impact și asupra stării socio-economice din cele două județe.
„A existat și un impact la nivel individual, etnicii maghiari fiind de multe ori considerați, în mod nedrept, ca și complice la asemenea gesturi nepotrivite.
Treptat, pe fondul atitudinii de pasivitate complice adoptată de UDMR, a apărut o distanțare a minorității maghiare de respectiva formațiune, percepută a servi mai curând interesele Regimului Orbán decât interesele propriului electorat.
Iar sondajele arată că, pentru prima dată după 34 de ani, UDMR s-ar putea să nu mai între în noul Parlament, în urma alegerilor din 2024”, a precizat Tudor Păcuraru.
Atitudinea FIDESZ față de UDMR a fost mereu una disprețuitoare
De asemenea, colonelul SRI (r) a adus în discuție faptul că abordarea FIDESZ față de partidul UDMR a fost și continuă să fie una dictatorială și disprețuitoare. Cu toate acestea, liderii UDMR, precum Kelemen Hunor, au reacționat prin noi provocări șovine, generând astfel noi răspunsuri din partea majorității românești, cu riscul de a afecta grav rezultatele lor electorale.
„Cât timp vor ține cont de asta FIDESZ în general și domnul Viktor Orbán în special, nu știu – dar aceste considerente par să influențeze pozitiv comportamentul doamnei Novak: cu prilejul recentei vizite, dânsa s-a abținut de la obișnuitele gesturi procovator-șovine”, a precizat Tudor Păcuraru.
Întrebat despre percepția liderilor politici români cu privire la vizitele private ale Președintei Ungariei și impactul acestora asupra relațiilor bilaterale dintre cele două țări, colonelul SRI în rezervă a menționat că, în urma episodului șocant al persiflării publice a discuțiilor sale cu prim-ministrul Ciolacu de către domnul Orbán, politicienii români au conștientizat că UDMR nu reprezintă un canal eficient pentru gestionarea relației dintre România și Ungaria.
Pe lângă asta, atitudinea dublă și condescendentă a Regimului Orbán în relația bilaterală a produs prejudicii politice semnificative pentru coaliția de guvernare din București, amplificând tendințele radicale în opțiunile electoratului românesc.
„În primul rând s-a conștientizat faptul că UDMR nu are cum să modifice în bine sau în rău relația România – Ungaria, din moment ce Uniunea este percepută ca o ”slujnică” de guvernanții de la Budapesta: când domnul Orbán i-a impus, dintr-o toană, să boicoteze Ziua Națională a României, Uniunea s-a executat fără crâcnire, chit că asta a contribuit semnificativ la ejectarea sa de la guvernare.
S-a ajuns chiar la bănuiala că, prin intermediul unor lideri ai UDMR, date și informații confidențiale ajung la Budapesta și sunt ulterior transmise domnului Vladimir Putin, în contul excelentelor relații bilaterale ruso-ungare. La Bruxelles, asemenea alegații se vehiculează de mai multă vreme – la noi e o premieră.
În al doilea rând, provocările repetate, cu miză mică ale Regimului Orbán – vopsiri de borne, ridicări de statui – încep să suscite scandal public.
Românii, și nu numai cei din Transilvania, au devenit mai sensibili la aceste subiecte, au început să reacționeze când o primărie sau alta a trecut la demolarea monumentelor reprezentative pentru populația majoritară, sau când – din ignoranță sau complicitate – s-au ridicat monumente dedicate unor personaje istorice odioase, implicate în represiuni sângeroase contra românilor.
Iar oamenii politici, de altă etnie decât cea maghiară, care au tolerat, sponsorizat și/sau inițiat asemenea episoade au intrat într-un pilduitor picaj de popularitate”, a spus Tudor Păcuraru, potrivit Gazeta de Cluj.
