De mai bine de doi ani de zile există discuții între cele două părți, dar până în prezent nu s-a ajuns la niciun rezultat. Acum deschiderea investitorului majoritar a fost pusă din nou pe tapet, chiar de către vicepreședintele Rompetrol Group, Azamat Zhangulov, care a declarat recent că intențiile grupului sunt de a ajunge cât mai repede posibil la o înțelegere cu statul român.

Ieri, Titov Buzescu, consilier al CEO-ului Rompetrol, a explicat la un post de televiziune că “se poartă negocieri la cel mai înalt nivel, Rompetrol și acționarul majoritar doresc soluționarea pe cale amiabilă, cât mai urgentă, a acestui diferend”.

Potrivit acestuia, motivele sunt două: unul operațional, deoarece datorită acestei neînțelegeri planurile de reorganizare și restructurare a grupului Rompetrol sunt încetinite. Iar cel de-al doilea este o chestiune de imagine. “Grupul KMG este un investitor strategic pentru România, este o companie cu o cifră de afaceri de 18 miliarde de dolari pe an și 65.000 de angajați. Kazakhstanul, din punctul de vedere al resurselor dovedite de petrol și gaze, este pe locul 11 în lume. Anul trecut a extras și comercializat 80 de milioane de tone, urmând ca până în 2020 să se ajungă la 140 de milioane de tone. Un astfel de investitor, pe care îl numesc strategic, are tot interesul să rezolve cât mai repede și pe cale amiabilă acest diferend”, a explicat Buzescu.

Cum s-a ajuns aici

În anul 2003, statul român a emis Ordonanța 18/2003, care prevede transformarea în obligațiuni cu o maturitate de șapte ani a restanțelor bugetare existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi și penalități. Scadența răscumpărării obligațiunilor a fost 30 septembrie 2010. În luna august 2010, Rompetrol a răscumpărat obligațiuni în valoare de 71 milioane de dolari. În perioada 2003-2010, Rompetrol a achitat dobânzi în valoare de câteva sute de milioane de lei anual.

La 30 septembrie 2010, compania kazahă KazMunayGas a decis să convertească în acțiuni 20,6 milioane de obligațiuni nerăscumpărate, iar prin această operațiune statul a reintrat în acționariatul Rompetrol Rafinare, cu 44,69%.

Decizia Rompetrol de conversie în acțiuni a obligațiunilor rămase nerăscumpărate a fost contestată în instanță de statul român, iar Fiscul a pus sechestru asigurator asupra unor terenuri și instalații ale Rompetrol Rafinare, precum și asupra participațiilor în filialele sale. În iunie 2011, Tribunalul Constanța a decis că Rompetrol Rafinare a procedat legal atunci când a efectuat conversia în acțiuni a obligațiunilor rămase.

Titov Buzescu a explicat la Antena 3 că "aceste datorii istorice au fost transformate într-un instrument financiar cu o maturitate bine stabilită. Pe toată această perioadă, Rompetrol a plătit dobânzi de aproape 250 de milioane de dolari, neînțelegerea de interpretare a textului referindu-se la conversia totală sau parțială a acestor obligațiuni în numerar sau acțiuni”.

Potrivit reprezentantului Rompetrol,  în ultimii 4 ani contribuția la bugetul de stat a Rompetrol s-a cifrat în jurul a 6 miliarde de dolari. Investițiile în ultimii patru ani au fost de 4 miliarde de dolari, din care 2 miliarde investiții directe în economia românească, a precizat Buzescu.

Kazahii au continuat în plină criză programul de modernizare a rafinăriei de la malul mării, în valoare de 380 milioane de dolari, reuşind să crească capacitatea de rafinare de la 3,5 milioane de tone pe an la cinci milioane de tone pe an.