Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că "furtul din perioada dictaturii comuniste este legiferat" acum în România. Liderul maghiar s-a referit la o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Totul are legătură cu retrocedarea unor bunuri imobile.
UDMR, nemulțumit de decizia ÎCCJ
Joi, pe 11 ianuarie, Kelemen Hunor a vorbit despre recenta decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a unifica practica privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.
Liderul UDMR a spus că „furtul din perioada dictaturii comuniste este legiferat”.
”Furtul din perioada dictaturii comuniste este legiferat, iar dreptul de proprietate este pus sub semnul întrebării printr-o decizie recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie!
Iar acolo unde dreptul de proprietate este pus sub semnul întrebării, însuşi statul de drept este compromis”, a transmis acesta pe Facebook.
Kelemen Hunor a adăugat că UDMR protestează față de această situație și va căuta o soluție parlamentară.
”Protestăm vehement împotriva acestei situaţii şi vom căuta o soluţie în Parlament.
Principiul trebuie să fie clar pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care sunt de rea-credinţă: proprietatea trebuie restituită celui de la care a fost luată în mod abuziv”, a continuat el.
ÎCCJ a unificat practica privind retrocedarea unor bunuri imobile
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a unificat practica în ceea ce privește retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, motivarea deciziei instanţei supreme fiind publicată în Monitorul Oficial, astfel că aceasta a devenit obligatorie.
ÎCCJ a stabilit că sintagma „imobile care au aparţinut cultelor religioase” are în vedere exclusiv patrimoniul unităţilor componente ale cultelor religioase, nu şi patrimoniul unor aşezăminte distincte, înscrise în cartea funciară ca proprietari tabulari.
Cazul Colegiului reformat din Aiud, un precedent periculos
Tot joi, Kelemen Hunor a declarat, într-o conferinţă de presă la Oradea, că decizia recentă a ÎCCJ în cazul Colegiului reformat din Aiud oprește și pune în dificultate cultele religioase de a obține și a intra în posesia proprietăților confiscate de comuniști.
Liderul UDMR a spus că recenta decizie a ÎCCJ privind retrocedările imobilelor către cultele religioase este „absolut de neînțeles”.
„Este vorba despre decizia nr 21/13 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial pe 21 decembrie. Este o decizie lungă, cu vreo 50 de articole sau mai multe. Este mult de spus.
Dar, în esenţă, opreşte şi pune în dificultate cultele religioase în demersurile lor de a obţine şi de a intra în proprietatea acelor proprietăţi confiscate de comunişti”, a declarat el.
Kelemen Hunor a adăugat că ÎCCJ creează un precedent periculos. Potrivit lui, dacă se va merge în această direcţie, „va legifera furtul comuniştilor”. Astfel, afirmă el, „dreptul de proprietate va intra sub semnul întrebării”.
„Asta înseamnă că nu există stat de drept. Într-un stat de drept unde nu există siguranţa (…) dreptului de proprietate, nu mai putem vorbi despre stat de drept.
Să spui, după 34 de ani, cultelor religioase că trebuie să aducă nu ştiu ce documente din secolul XIX, Cartea funciară nu mai este de ajuns, când exista o stare juridică absolut diferită decât în secolul XXI, înseamnă că ori nu înţelegi fenomenul juridic, politic şi social – ceea ce nu este cazul, pentru că acolo lucrează oameni cu experienţă şi cu ştiinţă.
Ori înseamnă rea-voinţă şi vrei să întorci decizia politică în anii 2000, începutul anilor 1990, în care România singură şi-a asumat retrocedarea imobilelor confiscate, furate de regimul comunist”, a spus acesta.
Președintele UDMR a subliniat că acest lucru nu este acceptabil și va căuta soluții în Parlament.
„Nu este acceptabil. Trebuie să găsim soluţii în Parlament, în Legislativ, pentru a crea o siguranţă pentru proprietatea privată”, a spus el.
Potrivit lui Kelemen Hunor, „dacă pentru o singură cauză se poate întoarce roata istoriei, niciun om, nicio instituţie, nicio biserică nu poate fi sigur că dreptul la proprietate rămâne de neatins. Eu cred că proprietăţile trebuie să se întoarcă acolo de unde au fost confiscate. Restul înseamnă sofisme şi, eventual, rea-voinţă. Să pui la îndoială statul de drept, înseamnă că lucrezi împotriva societăţii şi împotriva României”.