Kelemen Hunor a spus miercuri, 15 martie, că libertatea nu este un bun material, iar românii nu au mai puțină libertate dacă maghiarii sunt liberi să-și decidă propriul destin.

„Acum, aici, în Miercurea Ciuc, nu sărbătorim doar cea de-a 175-a aniversare a Revoluției de la 1848, care este sărbătoarea maghiarilor de pretutindeni, ci și cea de-a 200-a aniversare a nașterii lui Sándor Petőfi. Oricum, există oare vreun maghiar pe această lume care să-l poată separa în mintea sa pe poetul și revoluționarul, genialul Sándor Petőfi, de Revoluția de la 1848? Ar fi greu de găsit încă o astfel de persoană, pentru că revoluția și poetul sunt la fel de conectate, precum mierea cu albina.

Atunci când sărbătorim 15 martie oriunde în lume, de la Cârța la Budapesta și până în orașul Kossuth din Wisconsin, ne amintim, în primul rând, de eroii luptei maghiare pentru libertate. Ei sunt, mai presus de toate, eroii noștri! Eroii maghiarilor! Libertatea este universală, bineînțeles – nici nu poate fi altfel. Ea aparține tuturor, tuturor popoarelor, tuturor comunităților și tuturor oamenilor.

De aceea spunem că, atâta timp cât există oameni care nu sunt liberi, există comunități care nu sunt libere, nici libertatea celorlalți nu va fi completă și nu va fi fără cusur. Eu obișnuiesc să le spun și concetățenilor mei români: libertatea nu este ca un bun material, ea poate fi împărțită și totuși nu se termină, nu rămânem cu mai puțin. De fapt, cu cât mai mulți oameni o au, cu atât mai multă libertate va fi. Prin urmare, dacă noi, maghiarii din Transilvania, suntem liberi să ne decidem propriul destin, asta nu înseamnă că românii vor avea mai puțină libertate. Nici subsidiaritatea nu ia, ci dimpotrivă, dă”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a vorbit și despre pace și siguranță

De asemenea, liderul UDMR a vorbit și despre pace.

„Faptul că eu pot să-mi trăiesc viața în siguranță, că sunt liber să decid asupra identității mele, iar aceasta rămâne sigură, nu înseamnă că trebuie să iau poporului român nici libertatea, nici identitatea, nici siguranța. Ce altceva ne-am putea dori noi, aici, în Transilvania, noi, maghiarii, în umbra unui război vecin, decât pace. Chiar și în secolul al 21-lea, fără pace nu există siguranță, libertate, dispare demnitatea umană.

Noi, maghiarii, ne-am învățat lecția în 1848 și am învățat-o și în 1956. Ambele noastre mari revoluții dovedesc că armata țaristă din 1848 și armata sovietică din 1956 nu au fost vestitoare de libertate. De acolo nu a venit libertate, nici comandantul Castelului Mikó, Sándor Gál, și armata sa de secui, nu au întâmpinat în cazul invadatorilor țariști ruși o armată eliberatoare. Și tot din istorie am învățat că dacă libertatea este amenințată în vecinătatea noastră, nici noi nu putem sta liniștiți. Opresiunea este ca o epidemie: devine ușor contagioasă”, a mai spus liderul UDMR.

Kelemen Hunor spune că libertatea trebuie păzită

Kelemen Hunor a susținut și că libertatea este foarte fragilă și trebuie mereu păzită.

„Sloganul de odinioară al Revoluției de la 1848 – <Libertate, Egalitate, Fraternitate> – este relevant și astăzi. Poate că astăzi fraternitatea înseamnă mai degrabă consens. Iar consensul poate fi consolidat doar prin construirea încrederii reciproce. Trebuie să ne străduim să ajungem la un consens cu privire la viitor. La consens în interiorul comunității noastre, deoarece asta ne dă puterea și avântul necesar tuturor.

Apoi trebuie să ne străduim să obținem consensul cu majoritatea românească, pentru că dacă istoria ne-a pus unii lângă alții, atunci acordul în ceea ce privește marile obiective ale viitorului va garanta libertatea. Egalitatea înseamnă și astăzi că suntem egali în fața legii, că statul nu poate întoarce legea împotriva cetățenilor săi și că statul oferă oportunități egale pentru toți, iar individul are responsabilitatea de a decide cum să le folosească”, a precizat Kelemen Hunor.

Mai apoi, acesta le-a spus maghiarilor că au motive să fie încrezători.

„Chiar și astăzi, antimaghiarismul iese la suprafață uneori. Vedem și în prezent că, la nivel național, sunt persoane cu un discurs antimaghiar, iar prejudecățile și temerile reapar și astăzi. Dar eu cred că, în ciuda tuturor dificultăților, avem, totuși, motive să fim încrezători. Pentru că există consens. Pentru că avem putere. Din încrederea dată de comunitatea noastră, facem o muncă care dă mereu un scop și un sens luptelor noastre, iar a trăi ca maghiari în România astăzi este mai bine decât era acum 30, 35 sau 40 de ani. Guvernarea înseamnă nu numai libertatea de a avea un cuvânt de spus, ci mai ales oportunitatea și responsabilitatea de a servi cauza maghiarilor cu mijloacele pe care le avem la dispoziție”, a conchis șeful UDMR.