Președintele Volodimir Zelenski susține că este regretabil faptul că conducerea Ucrainei nu dorește să acorde statutul de autohton maghiarilor din această țară, subliind faptul că o astfel de atitudine era de așteptat. El a vorbit și despre motivele pentru care maghiarii din Transcarpatia nu sunt văzuți ca un popor autohton.
Președintele Volodimir Zelenski a înaintat recent Parlamentului, cu mențiunea ”urgent”, proiectul de lege privind popoarele autohtone ale Ucrainei. Dat fiind faptul că sunt recunoscute ca fiind autohtone acele popoare care nu dispun de formațiuni statale în afara teritoriului Ucrainei, poziția Kievului este clară că maghiarii și multe alte minorități care trăiesc în țară nu sunt considerate ca fiind autohtone pe propriul lor pământ natal, scrie Magyar Nemzet.
”Este regretabil că conducerea Ucrainei nu dorește să acorde statutul de autohton maghiarilor de aici, însă era de așteptat”, a declarat ziarului ungar ”Magyar Nemzet” cercetătorul principal al Institutului XXI. Század (Secolul XXI), András Kosztur. În zadar a atras atenția legiutorilor Uniunea Culturală Maghiară din Transcarpatia (KMSZK) asupra faptului că ”li se cuvine și maghiarilor, care s-au stabilit pe teritoriul Transcarpatiei în urmă cu peste o mie o sută de ani, dreptul de a fi considerați un popor autohton ca și celelalte popoare din Ucraina”. Autoritățile ucrainene au ignorat în luarea deciziilor faptele istorice, contrar solicitării celei mai mari organizații de apărare a drepturilor maghiarilor.
Din textul proiectului de lege privind popoarele autohtone din Ucraina rezultă clar că documentul a fost ”creat” mai ales pentru o singură minoritate. La Kiev nu este un secret că vor să îi favorizeze, în primul rând, pe tătarii din Crimeea, scrie săptămânalul Kárpátalja (Transcarpatia). ”Faptul că ei au un rol atât de important, se explică prin motive politice. Chestiunea privind Crimeea și tătarii din Crimeea a devenit o importanță simbolică pentru Ucraina după invazia rusă, din 2014”, a explicat ziarului ”Magyar Nemzet” András Kosztur, care a adăugat: Legea ar acorda statutul de autohton de fapt celor trei popoare vorbitoare de limbă turcică. De acest statut ar beneficia, în afară de tătarii din Crimeea, și crimeenii și karaiții, care spre deosebire de tătarii din Crimeea, care sunt predominant musulmani, urmează diferite versiuni ale iudaismului.
Problema tătarilor din Crimeea
”Având în vedere că în prezent Kievul nu controlează Peninsula Crimeea, proiectul de lege are mai degrabă un scop la nivel de comunicare și se încadrează în cotitura naționalistă, făcută de Zelenski, a mai afirmat András Kosztur, care a explicat: Tătarii din Crimeea au reprezentat comunitatea care a fost supusă la cele mai mari încercări în perioada sovietică, ai cărei membri au fost acuzați de colaboraționism, în 1944, și duși pe teritoriile din interiorul Uniunii Sovietice.
Astfel, problema tătarilor din Crimeea se încadrează și în discursul anticomunist al puterii ucrainene, care dorea să se îndepărteze de trecutul sovietic, și poate fi abordată foarte bine și pe scena internațională. Potrivit specialistului ungar, problema Donbas a lăsat pe un plan secund – din cauza ostilităților – pe scena internațională anexarea Crimeii de către Rusia, iar pentru Ucraina este vitală menţinerea pe ordinea de zi a acestei chestiuni pentru ca nici partenerii săi și nici populația țării să nu fie dominată de resemnare.
Kievul și-a ales activitatea de comunicare tocmai din cauză că nu are nicio propunere concretă pentru recuperarea Crimeii. Potrivit datelor recensământului din 2001, în Ucraina erau 248.200 de tătari crimeeni, 1.196 de karaiți și 406 de crimeenii. Din datele recensământului a mai rezultat că procentul minorităților care trăiesc în Ucraina depășește 27% din populația țării, ceea ce reprezintă aproximativ 11 milioane de oameni în Ucraina care are o populație de aproximativ 44 milioane.
Ceea ce înseamnă că legea ar acorda prerogative doar pentru aproximativ 250 de mii de persoane dintr-o comunitate minoritară de mai multe milioane. ”Cel mai mare grup este, desigur, grupul rușilor – majoritatea dispozițiilor restrictive instituite recent fiind îndreptate împotriva lor. Proiectul de lege are un impact negativ și asupra minorităţilor naționale ale altor țări membre ale UE, cum ar fi bulgarii, grecii, polonezii, românii și slovacii, dar putem aminti și de găgăuzi care, de asemenea, nu au un stat independent”, a mai spus cercetătorul principal al Institutului XXI. Század.
În cazul adoptării proiectutului de lege, drepturile culturale, economice, de învățământ și lingvistice pot fi exercitate exclusiv doar de grupurile etnice care trăiesc în Peninsula Crimeea.
”Nu este clar din toate acestea de câte drepturi vor beneficia celelalte comunități din Ucraina, conform unui proiect care se află în curs de elaborare pentru modificarea legii privind apărarea drepturilor minorităților naționale și al cărui conținut nu este încă cunoscut”, a adăugat specialistul ungar, referindu-se la proiectul care va fi elaborat de Guvernul ucrainean cu privire la situația celorlalte minorități, și care ar înlocui legea din 1992, aflată în vigoare.
András Kosztur a subliniat că în privința relațiilor maghiaro-ucrainene ar putea să aibă o importanță majoră conținutul acestui proiect de lege privind minoritățile, deoarece ar putea înlesni aplicarea legii privind utilizarea limbii materne pentru maghiarii din Ucraina. Asupra relațiilor ungaro-ucrainene pot avea efect și rezultatele care vor fi obținute în cadrul grupului de lucru ucrainean-ungar care se ocupă de Legea educației și dacă vor rămâne în vigoare drepturile maghiarilor din Transcarpatia la educația în limba maternă, a conchis András Kosztur.