Acest memorandum în nouă puncte, semnat la două săptămâni după un prim protocol de încetare a focului, a fost obţinut după şapte ore de negocieri într-un mare hotel din capitala belarusă între emisari ai Moscovei, Kievului şi ai rebelilor separatişti, sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Sâmbătă, la începutul după-amiezii, nici Kievul şi nici rebelii nu raportaseră începerea aplicării prevederilor memorandumului.

Într-o conferinţă de presă la mijlocul zilei, în capitala ucraineană, un purtător de cuvânt al armatei, Volodimir Poliovoi, a indicat că un soldat ucrainean a fost ucis şi alţi şapte răniţi 'în ultimele 24 de ore', fără să precizeze dacă a fost sau nu după anunţarea acordului de la Minsk.

Mai multe deflagraţii s-au produs în cursul dimineţii la o uzină de armament situată în zona controlată de rebeli în apropiere de Doneţk, fără ca originea exploziilor să poată fi stabilită.

Memorandumul încheiat în Belarus constituie un pas suplimentar în detensionarea violenţelor după cinci luni de conflict, care a făcut până acum aproximativ 2.900 morţi şi a forţat peste 600.000 de persoane să-şi părăsească casele.

Textul prevede o încetare a focului completă, crearea unei zone demilitarizate şi retragerea artileriei grele (piese cu un calibru mai mare de 100 mm) în termen de 24 de ore a fiecărei părţi beligerante la 15 km de 'linia de contact'.

'Aceasta este o ocazie pentru a crea o zonă de încetarea focului de cel puţin 30 km', a rezumat emisarul Kievului, fostul preşedinte Leonid Kucima.

Ideea este de a îngheţa raportul de forţe actual şi de a stabili această zonă-tampon cu începere de la linia frontului. Zona controlată de rebeli se întinde pe 230 km de Lugansk, la nord, şi Marea Neagră, la sud şi pe 160 km între Doneţk, la vest, şi graniţa cu Rusia, la est.

Memorandumul nu se pronunţă cu privire la problema spinoasă a aeroportului din Doneţk, în prezent sub controlul armatei ucrainene, dar încercuit de rebeli. Şi nu este clar modul în care armata ucraineană l-ar putea abandona.

Beligeranţii au căzut de asemenea de acord asupra neutilizării armelor grele în zone populate şi asupra interdicţiei de survol pentru avioanele de luptă şi drone în zona de securitate, care va fi monitorizată de OSCE.

OSCE, care are acum 250 de observatori în Ucraina, urmează să-şi dubleze această cifră până la sfârşitul anului. Acesta va avea o sarcină dificilă în monitorizare, inclusiv cu drone, a respectării armistiţiului, având în vedere resursele modeste şi mărimea teritoriului.

'Toate grupurile înarmate străine, echipamentul militar, luptătorii şi mercenarii' trebuie, de asemenea, să se retragă din Ucraina, stipulează document, în referire la soldaţii ruşi care, potrivit Kievului şi Occidentului, iau parte la luptă.

Moscova neagă orice prezenţă militară în regiunile separatiste, în pofida informaţiilor din numeroase mass-media independente ruse despre funeraliile în secret ale unor paraşutişti în nordul Rusiei şi citând apropiaţi ai acestora, potrivit cărora ei au fost ucişi în Ucraina.

'Vicepremierul' autoproclamatei republici proruse Doneţk, Andrei Purghin, indicase joi că participanţii vor evoca la Minsk cu prioritate 'statutul special' pentru regiunile Doneţk şi Lugansk.

Cu toate acestea, respectiva chestiune – foarte sensibilă – nu a fost discutată la Minsk. 'Avem opinia noastră pe această temă şi Ucraina o are pe a ei', a declarat aşa-numitul 'premier' al republicii Doneţk, Aleksandr Zaharcenko.

După 'protocolul de încetare a focului' semnat la Minsk la 5 septembrie, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a propus garantarea unui 'statut special' provizoriu regiunilor proruse din Est, împreună cu organizarea unor alegeri locale în luna decembrie.

În teren, armistiţiul a permis diminuarea violenţelor, dar încălcarea cu regularitate a încetării focului de ambele părţi a dus la moartea a celor puţin 35 de persoane, civili şi militari, potrivit unui bilanţ al AFP, pe baza datelor furnizate de autorităţi locale şi armată.

SURSA: Agerpres