Viktoria Panfilova a scris o opinie pentru Nezavisimaia Gazeta cu privire la schimbările de teritorii pe care Kîrgîzstan ar fi dispus să le facă. Se pare că Bișkekul intenționează să rezolve problemele de frontieră cu vecinii
În orașul Guliston din Tadjikistan a început o nouă rundă de convorbiri în legătură cu delimitarea frontierei kîrgîzo-tadjice. Comisia a fost condusă, de partea kîrgîză de președintele Comitetului de Stat pentru Securitate Națională, Kamciîbek Tașiev, iar de cea tadjică de șeful Comitetului de Stat pentru Securitate Națională, Saimumin Iatimov.
Convorbirile se desfășoară cu ușile închise. Locuitorii teritoriilor situate la frontiera dintre cele două țări așteaptă deschiderea punctelor de trecere și control la frontiera comună și soluționarea problemelor teritoriale. Când a devenit președinte al Kîrgîzstanului, Sadîr Japarov a promis că va soluționa această problemă în timpul mandatului său, scrie Nezavisimaia Gazeta.
După cum a comunicat Comitetul de Stat pentru Securitate Națională (GKNB) al Kîrgîzstanului, Kamcibek Тașiev și Saimumin Iatimov se vor întâlni pentru prima dată. Principala problemă pe agenda consfătuirii va fi demarcarea granițelor celor două țări. Ședința comisiilor guvernamentale se va desfășura în localitatea Guliston până pe 18 martie, după care Tașiev se va deplasa pentru convorbiri în Uzbekistan, unde zilele acestea a efectuat o vizită președintele Kîrgîzstanului, Sadîr Japarov.
Frontiera va fi delimitată
În cursul convorbirilor avute la Tașkent cu președintele Uzbekistanului, Șavkat Мirziioev, s-a hotărât încheierea delimitării frontierei kîrgîzo-uzbece în următoarele trei luni. A rămas ca părțile să se înțeleagă numai asupra a 9% din teritoriu, fiind însă vorba de sectoarele cele mai dificile, deoarece se găsesc în raioane cu densitatea cea mai mare a populației. Una dintre modalitățile de soluționare a situației controversate o poate constitui schimbul de loturi de pământ în câteva raioane situate în apropierea graniței.
Serviciul de presă al președintelui Kîrgîzstanului a comunicat după încheierea vizitei lui Japarov la Tașkent că Uzbekistanul va înapoia Kîrgîzstanului teritoriul disputat din apropierea turnului de televiziune de pe muntele Ungar-Тoo (Ungar-Тоо, în limba kîrgîză) din raionul Аksîi, iar autoritățile kîrgîze vor deschide legături de transport și aeriene în enclava uzbecă Soh. Cu toate acestea, după cum a precizat Tașiev, Kîrgîzstan a promis doar să deschidă un punct de trecere și control între regiunile de frontieră pentru ca locuitorii din Soh să poată circula mai liber; nu a fost vorba despre punerea la dispoziție a vreunui coridor.
Într-un interviu acordat pentru Radio „Аzattîk” (serviciul kîrgîz al „Radio Svoboda”) Sadîr Japarov a comentat situația referitoare la enclava Soh: „Am spus că vom deschide traficului aerian în Soh. De asemenea, avem de gând să redeschidem un punct de trecere și control. Însă pe internet, opozanții și oamenii cu gânduri rele au început să răspândească opinii că „va fi pus la dispoziție un coridor spre Soh, va fi deschis un drum, va fi alimentare cu apă”. Aceasta este o informație incorectă. Iar în ceea ce privește Unkur-Too, Șavkat Mirziioev a spus deschis: noi nu vom avea pretenții, să fie al vostru”.
Se pare că șeful Comitetului de Securitate Națională, Kamcibek Tașiev, va trebui să explice la Tașkent unde se va duce după încheierea convorbirilor din Tadjikistan, din ce motive Bișkekul organizează periodic blocade ale enclavei uzbece Soh, lipsind locuitorii de posibilitatea de a circula, de mâncare și de apă.
Sectorul kîrgîzo-tadjic al frontierei de stat este mai dificil și a devenit adeseori o zonă de conflict unde se recurge la arme de foc în rândul populației locale și cu participarea grănicerilor din cele două țări. Aici au fost demarcați numai 504 din cei 970 de kilometri de frontieră comună.
Ce vor locuitorii din Batken
Cu o lună în urmă locuitorii din regiunea Batken au organizat un miting în fața clădirii guvernului de la Bișkek, la care i-au cerut președintelui Sadîr Japarov să rezolve cât mai repede posibil problema raioanelor de frontieră. În ultima vreme în regiunea Batken s-au agravat disputele de frontieră din cauza folosirii pășunilor, a drumurilor, a apei și în ceea ce privește construirea de diferite obiective.
Aleksandr Kniazev, expert pentru Asia Centrală și Orientul Mijlociu, este de părere că chiar dacă presupunem bunele intenții ale autorităților de la Bișkek și de la Dușanbe de a rezolva problema frontierei, spre deosebire de problemele de la frontiera kîrgîzo-uzbecă, soluționarea acesteia va fi mai dificilă. „Pentru că, pe lângă problemele funciare, acest sector de frontieră este copleșit cu componente criminale, în spatele cărora se găsesc sume mari de bani și persoane cu pondere, și asta de ambele părți. Situația este complicată de naționalismul agresiv de masă reciproc. Va fi destul de dificil de depășit aceste probleme atât de numeroase. Acest lucru ne face să ne îndoim de succesul convorbirilor dintre Tașiev cu Iatimov. Deși, desigur, deja este bine faptul ca părțile stau de vorbă”, a afirmat Kniazev, pentru „Nezavisimaia Gazeta”. După cum a afirmat expertul rus, prin teritoriul tadjik trece în Kîrgîzstan una dintre cele mai importante rute de tranzit de droguri din Afganistan. În direcția inversă sunt transportate sub formă de contrabandă materiale inflamabile, prin Kîrgîzstan din Kazahstan și Rusia – în Tadjikistan și Afganistan. Nivelul ridicat al corupției a creat de ambele părți ale frontierei alianțe criminale în care grupări criminale organizate se îmbină cu organele de ordine și cu alte structuri de forță. Al treilea participant la aceste „alianțe” sunt structurile religioase radicale, care au o extrem de puternică influență atât în regiunea Batken din Kîrgîzstan, cât și în această parte a regiunii Sogdiiskaia (fostă Leninabad). Kniazev este de părere că principala modalitate de soluționare a problemelor teritoriale este procedura schimbului de teritorii disputate. Cu toate acestea, Ministerul de Externe al Tadjikistanului declara anterior că nu poate fi vorba de niciun schimb de teritorii. „Acest lucru va fi un obstacol. Singura variantă de soluționare a acestor probleme este schimbul unor loturi adecvate. În caz contrar, problema teritoriilor în litigiu nu poate fi rezolvată nicicum.
Trebuie să existe concesii reciproce. Pentru populație, aceasta va fi o variantă dureroasă, deoarece densitatea populației în această zonă este ridicată. Există probleme cu apa. Cum să le explici oamenilor că pământul lor a fost dat unui alt stat, chiar și în schimbul unuia echivalent, dar pe o alt sector al frontierei?”. Expertul consideră că Kîrgîzstan are puțin timp ca să rezolve problemele. „Granița este doar una dintre multele probleme pe care le au autoritățile. Iar aceste probleme trebuie soluționate cât mai repede, pentru că limita de încredere a populației care a votat pentru Japarov în alegeri este mică și se măsoară în luni de zile, nu în ani. De aceea, chiar dacă au cele mai bune intenții, autoritățile kîrgîze ar putea să nu reușească să o facă”, este de părere Kniazev.
Dmitri Orlov, director al Centrului analitic Est – Vest, a declarat, pentru „Nezavisimaia Gazeta”, că convorbirile sunt un joc la care joacă două persoane. „Acest joc nu trebuie să fie sumă egală cu zero. Toată lumea trebuie să câștige. Viitorul politic al Sadîr Japarov depinde în mare măsură de rezultatul negocierilor privind delimitarea frontierei de stat. Cu atât mai mult cu cât a promis că va rezolva această problemă. De aceea convorbirile de la Bișkek au o importantă semnificație, într-atât de importantă încât au ridicat statutul șefului Comisiei pentru demarcare și delimitare la nivelul președintelui Comitetului pentru Securitate Națională”, a explicat Orlov.