Cel mai important lucru pentru antreprenori este perseverenţa. Un bun manager are cunoştinţe de sociologie, dar şi de psihologie. Asta spune Kjell Nordstrom, profesor la Academia de Studii Economice din Stockholm. Unul dintre cei mai mari teoreticieni mondiali ai noilor tendinţe în afaceri explică în exclusivitate revistei Capital ce este capitalismul karaoke.


Capital: Cunoaşteţi vreo „funky business“ în România?
Kjell Nordstrom: Sunt pentru prima dată aici. Evident, aveţi nişte regizori foarte funky. Şi am auzit de nişte oameni funky care au plecat din România şi lucrează în alte ţări.

Capital: Pe scurt, ce înseamnă funky business?
Kjell Nordstrom: La origine, este un termen muzical, care înseamnă diferit, în afara tiparelor. E stilul lui Prince. În aproape toate ţările în care s-a tradus cartea, titlul a rămas neschimbat. Ceea ce noi spunem este de fapt că afacerile devin, într-un fel, ca arta: nu este un singur mod corect de a face afaceri, ci mai multe: stilul vechi, stilul clasic, stilul nou, stilul funky, stilul modern, stilul feminin.

Capital: Deci este un lucru bun?
Kjell Nordstrom: Da. Are legătură cu libertatea de care am vorbit în conferinţă.

Capital: În cartea dvs., spuneţi că unele ţări foste comuniste (Belarus, Ucraina, Georgia) vor să se occidentalizeze cât mai repede şi le numiţi „noii competitori“. Face parte şi România din acest grup?
Kjell Nordstrom: Absolut. Şi cred că veţi fi „up and running“ foarte repede. Asta se poate vedea deja şi astăzi.
Capital: Cum aţi descrie mediul de afaceri românesc, în comparaţie cu cel din Vest?
Kjell Nordstrom: Am petrecut mult timp în Rusia, Polonia, Estonia, dar nu în România. Am locuit în China. Pot spune că sunt două aspecte. În primul rând, lumea pe care am creat-o astăzi este una în care răsplătim foarte mult talentul. Talentul îi răsplăteşte pe toţi oamenii talentaţi, fie că sunt regizori, fotografi, directori de hotel, ziarişti sau orice altceva. Putem face o paralelă între talent şi înălţime, ambele variază: unii oameni sunt mai înalţi, alţii mai scunzi. Este acelaşi lucru oriunde în lume.


Încăpăţânare
«Cheia este „pot să fac“. Se numeşte perseverenţă. Chiar dacă ai probleme, mergi înainte, dacă te aruncă afară, mergi înainte, dacă nu îţi împrumută bani, mergi înainte.»


Probabil că şi în România distribuţia oamenilor talentaţi este foarte similară cu cea din Germania, Franţa, Italia sau Spania: sunt oameni foarte, foarte talentaţi, oameni care nu au prea mult talent şi majoritatea la mijloc. Ceea ce înseamnă că aveţi o contribuţie mare în Europa, pentru că veniţi cu toate acestea. În al doilea rând, Dubai, Irlanda, Estonia sunt locuri care s-au schimbat foarte repede pentru că au creat un cadru instituţional care funcţionează. Acolo te poţi baza pe lege, pe poliţie, pe autorităţile financiare şi toate sunt bune pentru afaceri. Asta, pentru că oamenii nu vor să aibă iniţiative dacă nu au încredere în sistem. Trebuie să aibă încredere că dacă împrumută bani, îi şi primesc înapoi, că există o instituţie care va avea grijă să îi primească înapoi. Este extrem de important ca instituţiile să funcţioneze cât mai repede posibil.

Dubai, Singapore au reuşit să facă acest lucru, este super-important pentru investitori, afacerişti mari şi mici. În Rusia, acest lucru nu se poate. Nu ştiu unde se află România pe această scală, dar Estonia este foarte aproape de Germania, de exemplu. Dacă îţi cumperi acolo o casă sau un teren, poţi fi sigur că este cu adevărat al tău, te poţi baza pe asta şi poţi face împrumuturi. Este un lucru super-important. Este ca la fotbal. Trebuie să ai un teren pe care să poţi juca.

Capital: Mai spuneţi în aceeaşi carte că puterea înseamnă să controlezi cea mai rară resursă: inteligenţa umană. Cum poate fi ea controlată?
Kjell Nordstrom: Inteligenţa umană nu poate fi controlată şi asta este de fapt una din probleme. Toată lumea vorbeşte despre Google, cât de mare este compania. Da, este, dar pentru supravieţuire au nevoie de foarte buni programatori, gânditori, documentarişti, specialişti în marketing. Nu doar foarte buni, ci cei mai buni. Dar nu poţi fi proprietarul acelor oameni. Dar îi poţi împrumuta, îi poţi invita să vină la tine, iar dacă eşti suficient de atractiv, de interesant pentru ei, vei reuşi să îi atragi pe cei mai buni. Este un joc al atracţiei. BMW este un angajator foarte popular în Germania, ceea ce înseamnă că vor atrage cei mai buni ingineri şi cei mai buni designeri. Acest lucru trebuie să fie reflectat tot timpul, în leadership, în felul în care arată birourile, în petrecerile care au loc.

Capital: Exact asta face Google în SUA…
Kjell Nordstrom: Da, şi ei au cei mai buni oameni. Pentru că Microsoft e plictisitor. Şi din moment ce Silicon Valey este un loc atât de competitiv, vom vedea acest lucru şi în alte sectoare, şi în alte ţări. Poate nu anul acesta, dar se va întâmpla.

Capital: Conform definiţiei pe care o daţi managementului şi leadership-ului în funky business, şeful nu mai este acela care are întotdeauna dreptate şi care le ştie pe toate. Care sunt atributele unui bun manager modern?
Kjell Nordstrom: Sunt două atribute importante. Primul: trebuie să fie un pic sociolog. Se uită la lume şi o vede aşa cum este, nu cum ar trebui să fie, cum şi-ar dori să fie, cum a fost ieri, ci exact aşa cum este. „Hmm, femeile încep să bea bere… interesant… cred că este o piaţă aici“ sau „hmm, bătrânii călătoresc mai mult… interesant… poate ar trebui să fie o agenţie de turism pentru ei“. Trebuie să vadă direcţia în care trebuie să se îndrepte şi să recunoască pattern-uri. Al doilea: trebuie să fie psiholog sau bun profesor, trebuie să poată citi oamenii, să ştie dacă sunt trişti, nervoşi sau bucuroşi, trebuie să se cunoască foarte bine pe el însuşi.

Capital: Îmi puteţi da un exemplu concret de un astfel de manager?
Kjell Nordstrom: Richard Branson, creatorul grupului Virgin. S-a făcut un studiu în Marea Britanie, care îşi propunea să vadă cu ce personalitate îşi doresc oamenii să bea o bere. 70% din respondenţi l-au numit pe el. Pentru că este foarte calm, te inspiră, e cool, te motivează, te face să visezi şi să spui în final „da, se poate… pot să fac asta“. Te face să fii pozitiv.

Capital: Sunt sectoare ale economiei care sunt mai avantajate când vine vorba de afaceri „funky“?
Kjell Nordstrom: Da şi nu. Nu pentru că eu nu cred că există mărfuri, nu cred în ele. Oricând poţi face o altă bere. Îi poţi da un alt ambalaj, o altă culoare, poate un alt gust. Nu este o marfă. Unii oameni spun că este o marfă, eu îi contrazic. O poţi vinde într-un loc special, diferit. Deci, nu cred că unele sectoare au un avantaj. Oţelul nu este oţel. Este în Suedia o companie care face oţel colorat: roşu, albastru. Sunt singurii din lume care fac aşa ceva şi, evident, pot creşte preţul din acest motiv.

Capital: Ce sfat aveţi pentru antreprenorii români?
Kjell Nordstrom: Cheia este „pot să fac“. Se numeşte perseverenţă. Chiar dacă ai probleme, mergi înainte, dacă te aruncă afară, mergi înainte, dacă nu îţi împrumută bani, mergi înainte. Asta, pentru că antreprenoriatul este despre încercări şi eşecuri. Încerci şi dai greş, încerci iar şi dai greş şi tot aşa, până când, la un moment dat, reuşeşti. Au fost mii de companii care au încercat să facă ce a făcut Microsoft, dar nu a reuşit decât una: Microsoft. Pentru că a încercat, nu a reuşit, dar nu a renunţat, a încercat iar şi tot aşa. Perseverenţa este foarte importantă.

Capital: Industria şi tehnologia au schimbat dramatic faţa lumii şi a afacerilor. Credeţi că ecologia este următoarea care va face acest lucru?
Kjell Nordstrom: Orice companie, orice afacere trebuie să fie ca o oglindă. Dacă te uiţi într-o oglindă, te vezi pe tine, nu mai frumos, nu mai urât, ci te vezi pe tine, aşa cum eşti. Dacă este o oglindă bună, nu schimbă nimic. Aşa e şi în afaceri. Dacă mulţi oameni trăiesc singuri în Bucureşti, atunci distribuitorii vor trebui să reflecte acest lucru, fie că le place, fie că nu. Ecologia afectează pe toată lumea, deci şi companiile vor trebui să o reflecte: producătorii de maşini, de bere, hotelierii, absolut toţi. Nu trebuie să ai o părere, trebuie doar să o reflectezi.

Capital: Ce este capitalismul karaoke?
Kjell Nordstrom: Toată lumea copiază pe toată lumea. Toate berile arată la fel şi au acelaşi gust, toate maşinile au aceleaşi caracteristici. Şi nu este un lucru bun. Originalitatea a devenit o raritate. Nu este un lucru bun, pentru că clienţii nu vor plăti mai mult pentru un lucru similar, deci este greu pentru companii să obţină marje de profit ridicate. Pentru clienţi este bine, pentru că toate produsele sunt foarte ieftine.

Capital: Vorbiţi în conferinţele pe care le ţineţi despre fragmentare şi despre cum fiecare companie se dezvoltă într-o direcţie diferită. Cum afectează acest lucru concurenţa?
Kjell Nordstrom: A circulat mult timp ideea că nu este bine să faci un produs standard şi să-l comercializezi peste tot în lume, deoarece sunt multe diferenţe între Londra, Bucureşti şi Amsterdam, de exemplu, că trebuie să facem produsele un pic diferite dacă vrem să avem succes. Chiar şi McDonald’s a trebuit să-şi personalizeze meniurile în unele ţări. După ce mult timp au spus cu încăpăţânare nu, nu, nu, în final au pierdut lupta şi au spus da. Pentru că în Suedia oamenii urăsc pâinea albă, mănâncă doar pâine neagră. Aşa că McDonald’s a trebuit să se adapteze. La fel şi în Japonia, pentru că nu poţi schimba un japonez sau un chinez.

Imitatori
«Toată lumea copiază pe toată lumea. Toate berile arată la fel şi au acelaşi gust, toate maşinile au aceleaşi caracteristici. Şi nu este un lucru bun. Originalitatea a devenit o raritate.»


Capital: Americanii au început să îmbrăţişeze China, deoarece mulţi chinezi au depus bani la bănci din SUA, joacă la bursă acolo. Ce rol credeţi că are China astăzi în economia mondială?
Kjell Nordstrom: Cred că este un lucru extraordinar. Winston Churchill este cel care a ţinut primul discurs în Europa şi spunea că vede o casă europeană, un loc unde muncim şi trăim toţi la un loc. Câţiva ani mai târziu, se puneau bazele Uniunii Europene. Ideea era ca Germania, Franţa şi Marea Britanie să depindă atât de mult una de cealaltă, încât să nu înceapă un război între ele. Dacă fiecare ţară a investit în cealaltă, când una pierde, pierde şi cealaltă, aşa că nimeni nu mai are interes să pornească un război. Ceea ce înseamnă că trebuie să găsească o soluţie paşnică de rezolvare a problemelor. Dependenţa e un lucru foarte bun. Astăzi, China, Europa şi SUA devin dependente una de celelalte. Chinezii au investit în SUA. Credeţi că vor bombarda SUA sau este în interesul lor ca SUA să aibă succese? Se întâmplă acum exact ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă, când Uniunea Europeană a fost creată, dar la un alt nivel. Este un lucru foarte bun. Afacerile sunt cele care întotdeauna creează legături. Nu ar trebui să subestimăm uriaşa putere pe care o au afacerile în cadrul globalizării. Globalizarea ne face dependenţi unul de celălalt.

Capital: Adaptată nevoilor sau sexy? Ce este mai sănătos pentru o companie?
Kjell Nordstrom: Ambele principii sunt la fel de puternice. Dell, Ikea, Ryan Air, Porsche sunt companii, care se bazează pe unul dintre ele. Ideea este să alegi unul şi să-i rămâi fidel. Porsche nu ar trebui să facă maşini ieftine, Ryan Air nu ar trebui să facă avioane particulare. Toyota face Lexus, dar este o maşină de lux ieftină. Este ieftină, în comparaţie cu Mercedes. Întotdeauna se găseşte o soluţie care este un pic mai bună şi un pic mai ieftină decât a concurenţei.

Capital: La începutul cărţii, faceţi câteva referiri la Marx. Este un lucru îndrăzneţ, într-o ţară fostă comunistă. Cum au fost percepute în restul lumii?
Kjell Nordstrom: Ca să fiu sincer, şi cred că au tradus cartea în 44 de limbi, a fost bine în Rusia, Polonia, peste tot, cu o excepţie: SUA. Când am prezentat cartea acolo, doi oameni s-au ridicat, au spus că nu vor sta în aceeaşi cameră cu un comunist şi au plecat. Nici măcar nu au ascultat ce spuneam, pentru că noi nu spuneam aşa ceva. Noi spuneam că fiecare om este proprietarul propriului talent şi propriilor capabilităţi, nu compania pentru care lucrează.

Capital: Cum vă simţiţi ca unul din cei mai mari zece gânditori ai lumii?
Kjell Nordstrom: (râde) Mă simt foarte bine, nu am nimic împotrivă. Mă simt chiar foarte plăcut. Dacă ar fi să descriu într-un cuvânt, ar fi fericit, pentru că aşa m-am simţit ca primul european într-un top dominat de americani.  

Gânditorul Europei

Este profesor asociat la Institutul de Afaceri Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Stockholm. Este licenţiat în economie şi şi-a luat doctoratul la universitatea la care azi este profesor.

Este responsabil cu cursurile de afaceri internaţionale şi fondatorul unuia din cele mai prestigioase programe de management ale şcolii, „Programul de Management Avansat“, care durează cinci săptămâni şi atrage elita directorilor din Scandinavia. De asemenea, este în consiliul de administraţie al mai multor companii.

În anul 2005, se afla pe locul 9 al topului Thinkers 50, împreună cu partenerul său,
dr. Jonas Ridderstrale. Sunt primii europeni care intră în acest top. Se concentrează pe arii precum strategia corporatistă, corporaţii multinaţionale şi globalizare.

Kjell Nordstrom despre capitalismul karaoke

REALITATEA KARAOKE este un club cosmopolit cu nenumărate alegeri individuale, dar şi un loc pentru imitaţie instituţionalizată. Micul secret al teoriilor şi practicii manageriale este că şcolile de business, benchmark-urile şi bunele practici au transformat lumea într-un mare grup de companii-copiatoare, companii-karaoke. Iar imitarea altora nu duce pe nimeni în top, ci numai undeva la mijloc.

SOCIETATEA este construită ca un trio între tehnologii, instituţii şi valori. Succesul este o chestiune de explorare a extremităţilor. Corporaţiile nu mai deţin controlul. Companiile moderne au în faţă un război pe două fronturi: ostatice ale talentului sau sub asediul consumatorilor.

Într-o lume a DARVINISMULUI ECONOMIC, supravieţuirea este o chestiune de a te potrivi cu nevoile clienţilor sau de a fi sexy. Prima se referă la folosirea unei imperfecţiuni a pieţei în interes propriu. Cea de-a doua, la explorarea imperfecţiunilor omului, seducând sau sedând consumatorul. Companiile excepţionale reinventează inovaţia şi re-energizează corporaţiile.