Klaus Iohannis contestă legea prin care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a primit respectivul teren
Actul normativ vizează pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare şi i-a fost transmisă şefului statului de către Parlament, în vederea promulgării, pe 8 aprilie.
Prin acest act se transmite un teren în suprafaţă de 20 ha din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
„Prin modul de adoptare şi prin conţinutul său normativ, aceasta contravine unor norme şi principii constituţionale, precum cele referitoare la calitatea şi previzibilitatea legii, componente ale principiului legalităţii consacrat de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, principiului autonomiei locale reglementat de art. 120 din Constituţie şi regimului proprietăţii publice şi garanţiilor sale, prevăzute de art. 135 şi art. 136 din Constituţie”, susţine şeful statului în sesizare.
Șeful de stat susține că această lege încalcă prevederile din Constituție
Preşedintele Iohannis arată că legea prevede că suprafaţa este dezmembrată din zona centrală a lotului de 49 ha, cu deschidere la cele două străzi principale care îl încadrează pe laturile lungi Drumul Judeţean 208A şi Drumul Comunal 69. Șeful statului precizează că legea încalcă prevederi din Constituţie, care consacră caracterul de stat de drept al statului român şi principiul legalităţii, prin lipsa fundamentării temeinice.
„Din perspectiva respectării normelor de tehnică legislativă, deşi, strict formal, legea criticată este însoţită de o expunere de motive prin care se încearcă justificarea transmiterii unui teren în domeniul public al municipiului Suceava, în realitate, paragrafele inserate în aceasta nu pot fi calificate ca reprezentând argumente reale care să susţină scopul actului normativ prin care se diminuează cu 20 de ha domeniul public al statului afectat cercetării”, susţine el.
Klaus Iohannis susține că nu au fost aduse suficiente motive în ceea ce privește obiectivul legii. Nu este explicat de ce patrimoniul unei unităţi de cercetare-dezvoltare este afectat
Preşedintele Iohannis menţionează că, din punct de vedere formal, este îndeplinită cerinţa impusă de legislaţie în sensul existenţei unui instrument de motivare, însă expunerea de motive cuprinde o pagină şi se limitează la a enunţa obiectivul legii, respectiv construirea Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, la a preciza că terenul ales este „cea mai bună soluţie identificată de autorităţile locale”, fiind apoi enumerate 11 obiective ce vor intra în componenţa centrului, nefiind explicat de ce este absolut necesar a fi afectat patrimoniul unei unităţi de cercetare-dezvoltare ce face parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol, prin transferul unei suprafeţe de 20 de ha de teren ce, în prezent, este indispensabil activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic vegetal şi animal.
El apreciază că era absolut necesar să existe un studiu din care să reiasă impactul noii soluţii legislative, mai ales în ceea ce priveşte zonele de protecţie aferente monumentelor istorice existente în „vatra istorică a Sucevei”.
„Neclaritatea cu privire la incidenţa cadrului normativ menţionat este susceptibilă să afecteze însăşi punerea în practică a reglementărilor propuse şi, implicit, realizarea scopului legii criticate”, adaugă şeful statului.
Preşedintele Iohannis menţionează şi că nu este motivată raţiunea pentru care suprafaţa de 20 de ha supusă transferului nu mai este necesară Academiei „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi că, în consecinţă, îşi pierde caracterul de teren indispensabil activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic.
El subliniază că legea este criticabilă din perspectiva asigurării accesibilităţii şi previzibilităţii prin care se diminuează patrimoniul afectat cercetării şi inovării, garanţii opuse oricărei intervenţii legislative arbitrare, în sensul raţiunilor statuate prin decizii ale CCR.
„Expunerea de motive, ca instrument al metodei de interpretare teleologică şi instrument de motivare al unui act normativ cu forţă de lege, reprezintă un element inerent statului de drept şi dreptului pozitiv, reprezentând un criteriu cu relevanţă constituţională în aprecierea legalităţii, valoare de referinţă a statului de drept”, adaugă şeful statului.
