Președintele Klaus Iohannis a atacat, joi, la CCR, modificările aduse legii privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

„Prin legea supusă controlului de constituționalitate, se modifică și se completează Legea nr. 17/2014 în sensul: excluderii din sfera de aplicare a acestei legi, a terenurilor agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafață de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani; instituirii posibilității de achiziționare de terenuri agricole situate în extravilan, pentru obiective de investiții de interes public local de către unitățile administrativ-teritoriale, prin excepție de la condițiile și termenele prevăzute la alin. (2) și (3) ale art. 41 din Legea nr. 17/2014, privind exercitarea dreptului de preempțiune, de către persoanele fizice, persoanele juridice și alți potențiali cumpărători; înlăturării obligației de plată a impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă în cazul vânzărilor ce au ca obiect terenurile agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare”, se arată în documentul semnat de Klaus Iohannis.

Cum motivează Klaus Iohannis neconstituționalitatea legii?

Președintele mai arată că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată de către Parlament, potrivit formulei de atestare a legalității adoptării, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituție, ca lege ordinară, dar ar fi trebuit adoptată ca lege organică.

„Prin art. I, pct. 1. din legea criticată, se modifică art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, care va avea următorul cuprins: <Art. 2. – (1) Nu intră sub incidența prezentei legi următoarele: a) terenurile agricole situate în intravilan; b) terenurile agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafață de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani.

Potrivit Legii nr. 17/2014 în forma în vigoare, unul din scopurile acesteia, menționat la art. 1 lit. b), este stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării terenurilor agricole situate în extravilan. Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) din același act normativ: <Terenurile agricole situate în intravilan nu intră sub incidența prezentei reglementări.

Klaus Iohannis cere CCR să admită neconstituționalitatea legii

Prin efectul soluției legislative criticate, terenurilor agricole situate în intravilan li se vor adăuga și terenurile agricole situate în extravilan – pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafață de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani – care nu vor mai intra sub incidența Legii nr. 17/2014.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului este neconstituțională, în ansamblu”, a mai arătat Klaus Iohannis în document trimis pe masa judecătorilor CCR.

Legea atacată de președintele Klaus Iohannis a fost adoptată de Camera Deputaților cu 159 de voturi „pentru”, opt „contra” și 70 de abțineri.