Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 5 iulie 2023, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative. Noul act normativ promulgat de Klaus Iohannis prevede că abuzul în serviciu poate fi incriminat fără prag valoric.
Pedeapsă de până la 7 ani de închisoare
De asemenea, actul prevede că abuzul în serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”, se arată în actul promulgat de Klaus Iohannis.
În aceste cazuri, pedeapsa va fi mult mai mică
Dacă autoritățile constată că fapta a fost efectuată din culpă, atunci pedeapsa va fi mult mai mică, mai exact între 3 luni și 3 ani, în funcție de gravitatea acesteia.
„Fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”, prevede actul normativ
Decizia CCR
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit pe 17 mai că instanţele judecătoreşti pot remedia prin interpretare inconsistenţele şi incongruenţele existente în textele de incriminare.
„Chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reţinerea infracţiunilor de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, aspect care, în jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale nu a atras neconstituţionalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate, acţiunea instanţelor judecătoreşti – concordantă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale – este de natură să menţină şi să consolideze prezumţia de constituţionalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă şi subiectivă a infracţiunii.”, a transmis CCR la momentul deciziei.
