Mai precis, legea adoptată de Parlament în are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.143/2000, precum și a Legii nr.194/2011, în sensul redefinirii noțiunilor de „substanțe aflate sub control național” și de „droguri”, al majorării pedepselor pentru o parte dintre infracțiunile prevăzute în cuprinsul celor două acte normative, precum și al incriminării deținerii de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu.

Astfel, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, potrivit legii promulgate de Klaus Iohannis.

Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani dacă faptele au ca obiect droguri de mare risc

În cazul în care faptele au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Totodată, fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Klaus Iohannis a formulat o cerere de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare

Președintele Klaus Iohannis a formulat o cerere de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare, supunând atenției necesitatea adoptării unei reglementări coerente, clare și predictibile în materie, în deplin acord cu legislația europeană, bazată pe fundamentări temeinice asupra soluțiilor legislative propuse, precum și necesitatea analizării implicațiilor pe care unele dintre aceste modificări și completări legislative le presupun.

Cel puțin unul din zece români a consumat droguri o dată în viață

Amintim că cel puţin unul din zece români, cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, a consumat un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat şi în ultimul an (consum recent), potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).

Agenţia Naţională Antidrog elaborează anual un raport naţional privind situaţia drogurilor în România (cu date din anul anterior), document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen.

Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2022, realizat de specialiştii ANA, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidenţiate tendinţele de evoluţie înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi măsurile adoptate de instituţiile publice faţă de problematica drogurilor.