Este vorba despre decretul pentru promulgarea legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.
„Am promulgat această lege cu gândul la istorie, la prezent, dar mai ales la viitor. Acum 30 de ani, românii şi-au câştigat libertatea cu sacrificiul suprem. Printre visurile şi aspiraţiile celor care s-au jertfit pe baricadele ridicate cu braţele goale împotriva unui regim criminal a fost şi dorinţa de a nu mai trăi în minciună, adică şi de a putea scrie propria istorie. O istorie sinceră, adevărată, care să cuprindă atât faptele de vitejie, cât şi ce a fost greşit şi dezonorant în trecutul nostru. O asemenea moştenire, minunată şi tragică deopotrivă, a fost ascunsă nouă şi părinţilor noştri vreme de decenii întregi. Este vorba despre istoria evreilor români şi contribuţia lor inestimabilă la dezvoltarea ţării noastre, dar şi tragedia lor din al Doilea Război Mondial. Fie că au pus umărul la crearea primelor instituţii moderne, ori şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă de la Mărăşeşti sau Oituz, fie că au onorat cultura română prin realizările lor, ori au impulsionat dezvoltarea economică sau au contribuit hotărâtor pe tărâmul ştiinţei, moştenirea evreiască a îmbogăţit identitatea noastră. Patrimoniul evreiesc este reprezentativ pentru cultura naţională, iar viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România va avea misiunea de a-l pune în valoare”, a declarat Iohannis la ceremonie.
El a subliniat că misiunea fundamentală a viitorului muzeu va fi aceea de a „ne asigura că va fi protejată şi respectată memoria tuturor celor care, cu demnitatea călcată în picioare, căzuţi pradă frigului, foametei şi bolilor, au fost torturaţi şi, în final, ucişi”.
„Eu cred că acest proiect este unul care uneşte, nu unul care dezbină. Unirea memoriilor noastre este un bun comun. De aceea, speranţa mea este că acest muzeu ne va aduce împreună. (…) Veţi fi cu toţii de acord că muzeul trebuie să fie o instituţie a viitorului, un aliat al educaţiei împotriva ignoranţei, o fortăreaţă a solidarităţii şi patriotismului civic în faţa intoleranţei, antisemitismului şi discriminării. Cine îi va trece pragul va fi mai câştigat, pentru că va înţelege câteva lucruri care vor rămâne în inima şi în sufletul său: că indiferenţa poate ucide, că responsabilitatea de cetăţean înseamnă a-l apăra pe cel defavorizat, că diversitatea nu e toxică, ci necesară, că fragilizarea democraţiei înseamnă atentat la pacea socială, că toleranţa şi buna înţelegere încep cu învăţătura. În definitiv, misiunea sacră a acestei instituţii va fi să afirme dreptul tuturor oamenilor de a trăi în demnitate. Muzeul va deschide, totodată, un nou capitol al asumării şi recunoaşterii trecutului istoric ca element fondator pentru înţelegere, progres şi pentru omagierea tuturor celor care au trudit pentru valorile României de astăzi”, a spus Iohannis.
Şeful statului a menţionat că, dacă se va accepta, va găzdui la Palatul Cotroceni prima întrunire a Consiliului de Onoare al muzeului.
Legea a fost iniţiată de deputatul Silviu Vexler, de la grupul minorităţilor naţionale.
„Muzeul este un lucru care trebuie să devină în primul rând o sursă de toleranţă, de implicare civică, dar mai ales punctul cheie al combaterii antisemitismului şi negaţionismului, al tentativelor de reabilitare a mişcării legionare şi a lui Ion Antonescu, din ce în ce mai prezente pe internet. Muzeul trebuie să se adreseze în primul rând tinerilor şi generaţiilor viitoare. (…) Am încredere că Institutul „Ellie Wisel” în colaborare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România îl vor transforma într-o instituţie de prestigiu internaţional. Acest muzeu nu este al comunităţilor evreieşti sau doar pentru evrei, muzeul este al României din prezent şi din viitor”, a declarat Vexler.
Printre cei care au participat la ceremonie s-au numărat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, preşedintele PNL, Ludovic Orban, preşedintele PMP, Eugen Tomac, parlamentari, reprezentanţi ai comunităţii evreieşti, consilieri prezidenţiali şi de stat.
Potrivit legi promulgate, Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România are sediul în Calea Victoriei nr. 218. Finanţarea va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări.
Muzeul are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, protejarea victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului.
