Klaus Iohannis se află joi şi vineri la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European. Acolo, şeful statului a reafirmat solidaritatea cu Grecia şi Cipru şi a salutat anunţul privind începerea discuţiilor exploratorii dintre Grecia şi Turcia, pledând pentru găsirea de soluţii prin dialog.
Liderii Uniunii Europene s-au reunit săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a găsi soluţii de detensionare a crizei dintre Grecia şi Cipru, pe de o parte, şi Turcia, pe de altă parte, în legătură cu activităţile de foraj din Mediterana Orientală.
Agenda reuniunii a cuprins teme de politică externă, precum situaţia din estul Mării Mediterane, relaţiile cu China, Belarus, tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi şi evoluţiile din Nagorno-Karabah, transmite Administraţia Prezidenţială.
Necesitatea unei abordări echilibrate şi constructive a relaţiilor UE-Turcia
„Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat intensele eforturi diplomatice întreprinse de preşedintele Consiliului European şi de Preşedinţia germană a Consiliului UE în vederea detensionării situaţiei din Mediterana de Est, eforturi soldate cu rezultate preliminare promiţătoare în ceea ce priveşte dialogul dintre părţi. Preşedintele României a reafirmat solidaritatea cu Grecia şi Cipru şi a salutat anunţul privind începerea discuţiilor exploratorii dintre Grecia şi Turcia, pledând pentru găsirea de soluţii, prin dialog, la situaţia actuală.
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea unei abordări echilibrate şi constructive a relaţiilor UE-Turcia, precum şi oportunitatea unei cooperări extinse cu Ankara, dată fiind multitudinea temelor de interes reciproc”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Referitor la Mediterana de Est, au fost adoptate concluzii prin care liderii „au reafirmat interesul strategic al Uniunii pentru un climat de securitate stabil şi dezvoltarea unei relaţii reciproc avantajoase cu Turcia”, concomitent cu reiterarea deplinei solidarităţi cu Grecia şi Cipru, ale căror suveranitate şi drepturi suverane trebuie respectate.
„Şefii de stat şi de guvern au salutat recentele evoluţii menite să permită reluarea discuţiilor directe dintre Turcia şi Grecia, iar în ceea ce priveşte Cipru, au condamnat ferm violarea drepturilor sale suverane şi au solicitat Turciei să accepte invitaţia Ciprului de a se angaja în dialog cu scopul soluţionării tuturor disputelor maritime. Consiliul European a susţinut reluarea negocierilor şi a reiterat angajamentul pentru o soluţionare cuprinzătoare a problemei cipriote în cadrul ONU şi în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU”, menţionează Administraţia Prezidenţială.
Liderii au susţinut organizarea unei Conferinţe Multilaterale privind Mediterana de Est şi au agreat, „în măsura în care eforturile constructive care vizează încetarea activităţilor ilegale la adresa Greciei şi Ciprului vor continua, lansarea unei agende politice pozitive UE-Turcia, cu accent pe modernizarea Uniunii Vamale şi facilitarea comerţului”, contacte interumane, reluarea dialogului la nivel înalt şi continuarea cooperării în domeniul migraţiei.
„În funcţie de evoluţii, Consiliul European va reveni asupra subiectului, cel mai târziu la reuniunea sa din luna decembrie, pentru a adopta deciziile ce se vor impune. Uniunea Europeană este pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a-şi apăra propriile interesele, precum şi pe cele ale statelor membre”, precizează aceeaşi sursă.
Alegerile din Belarus nu au fost nici libere, nici corecte
În ce priveşte situaţia din Belarus, preşedintele Iohannis a reiterat „preocuparea profundă faţă de utilizarea disproporţionată a forţei împotriva protestatarilor paşnici, limitarea drepturilor fundamentale şi detenţiile ilegale”. Preşedintele a apreciat voinţa poporului belarus de a lupta pentru drepturile sale legitime, subliniind că „alegerile nu au fost nici libere, nici corecte”. În egală măsură, preşedintele Iohannis a arătat că sunt necesare susţinerea societăţii civile şi a media independente şi „a exprimat sprijinul pentru adoptarea imediată de sancţiuni substanţiale” împotriva regimului de la Minsk, scrie Agerpres.
„Consiliul European a condamnat violenţele, considerate inacceptabile, ale autorităţilor din Belarus împotriva manifestanţilor paşnici, intimidarea, arestările şi detenţiile arbitrare care au avut loc în urma alegerilor prezidenţiale, ale căror rezultate nu le recunoaşte. Liderii europeni au exprimat sprijinul deplin pentru dreptul democratic al poporului belarus de a-şi alege preşedintele prin noi alegeri, libere şi corecte, fără interferenţe externe. Liderii au cerut autorităţilor de la Minsk să pună capăt violenţelor şi represiunii, să elibereze prizonierii politici, să respecte libertatea societăţii civile şi a media şi să lanseze un dialog naţional incluziv.
Consiliul European a agreat impunerea de măsuri restrictive şi a solicitat Consiliului de miniştri adoptarea fără întârziere a acestei decizii. În linie cu declaraţia preşedinţilor României, Lituaniei şi Poloniei, Consiliul European a încurajat Comisia Europeană să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru un Belarus democratic”, mai reiese din comunicat.
Iohannis: Otrăvirea lui Navalnîi reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional
Consiliul European a condamnat tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, prin folosirea unui agent chimic cu caracter militar. Liderii au solicitat Federaţiei Ruse „să coopereze deplin cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice” pentru asigurarea unei investigaţii internaţionale imparţiale.
„În cadrul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că otrăvirea lui Alexei Navalnîi reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, susţinând demararea de îndată, de către Federaţia Rusă, a unei anchete imparţiale, ample şi transparente în vederea aducerii în faţa justiţiei a celor responsabili”, mai menţionează sursa citată.
Cu privire la conflictul din Nagorno-Karabah, Consiliul European a solicitat „încetarea imediată a ostilităţilor, reafirmarea angajamentului părţilor faţă de un armistiţiu durabil şi soluţionarea paşnică a conflictului”, care nu poate fi obţinută prin mijloace militare sau imixtiuni externe. Liderii europeni au subliniat că Azerbaidjan şi Armenia „trebuie să revină la masa negocierilor”, fără precondiţii.
Consiliul European şi-a reafirmat sprijinul pentru Grupul de la Minsk al OSCE şi a solicitat Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de securitate să examineze noi modalităţi de susţinere de către Uniunea Europeană a procesului de reglementare a conflictului, precizează Administraţia Prezidenţială.
„Preşedintele României a reiterat apelul pentru dezescaladarea conflictului şi pentru reluarea dialogului politic în vederea identificării de soluţii paşnice, conform dreptului internaţional. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat sprijinul pentru activitatea Grupului de la Minsk şi a susţinut un rol mai activ al Uniunii Europene în soluţionarea crizei”, se afirmă în comunicat.
