Klaus Iohannis, discurs despre iubirea aproapelui, la Blaj

Președintele Klaus Iohannis a fost prezent, miercuri, la comemorarea celor 75 de ani de la scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite, Greco-Catolice. Locul de desfășurare al evenimentului a fost Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Preasfânta Treime” din Blaj.

În cuvântarea sa, șeful statului român a accentuat importanța de a nu îi uita pe cei care au trezit conștiința identitară a românilor transilvăneni, cei care, în anul 1918, au pus temelia unității naționale.

„Săvârșirea acestui gest de recunoștință astăzi, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime”, la mică distanță de locul unde acum 175 de ani românii din Transilvania își proclamau drepturile și libertatea, capătă semnificația unui important și necesar act patriotic și cultural de relevanță națională.

Persecuția declanșată împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice deschidea o nouă fază în asaltul comuniștilor asupra valorilor și instituțiilor democratice ale țării: etapa anihilării conștiințelor și a suprimării elitelor României”, a transmis președintele.

Contribuția bisericii Române Unite cu Roma la Marea Unire

Klaus Iohannis a subliniat că declanșarea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma a avut loc în ziua în care ar fi trebuit să fie celebrată contribuția ei la Marea Unire. Președintele spune că aceasta a fost o mare umilință. Totodată, el a criticat modul în care regimul comunist a erodat identitatea națională.

„Acțiunea comuniștilor călca în picioare identitatea noastră națională, consfințită prin Constituția democratică interbelică, încă în vigoare la acea dată, care prevedea fără echivoc că “Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune”, iar „Biserica creștină ortodoxă și cea greco-catolică sunt biserici românești”.

Contrar a ceea ce regimul comunist și-ar fi dorit să se întâmple, anii mulți și grei de suferință care au urmat pentru comunitatea greco-catolică din România au constituit un exemplu de jertfă și stăruință în mărturisirea credinței”, potrivit lui Iohannis.

Acte normative prin care statul român recunoaște importanța Bisericii Greco-Catolice

Președintele țării a menționat că România recunoaște meritele istorice ale Bisericii Greco-Catolice, suferința și moștenirea luminată a martirilor săi, aducând în atenție actele normative pe care le-a promulgat recent.

Dintre acestea, el a menționat:

  • legea pentru celebrarea operei și a personalității Cardinalului Iuliu Hossu;
  • legea privind sprijinul bugetar pentru Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor din Cluj-Napoca.

Președintele a concluzionat amintind importanța „iubirii aproapelui” în aceste momente istorice complexe.

„În aceste vremuri foarte complicate în care ne aflăm, iubirea aproapelui, solidaritatea și armonia socială sunt tezaurul nostru prețios, pe care mă bucur să-l văd întărit prin rugăciune, caritate, respect și dialog interconfesional.

În numele statului român, transmit înalta apreciere Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, contribuțiilor sale la patrimoniul spiritual și la modernitatea țării”, a mai adăugat el.