Veste proastă pentru Klaus Iohannis. Președintele Consiliului European, Charles Michel, nu mai demisionează
Klaus Iohannis primește o mare lovitură. Ea vine direct de la Bruxelles. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a fost supus unei critici intense în urma deciziei sale de a renunța la funcție pentru a candida în viitoarele alegeri europarlamentare.
Ei bine, se pare că s-a răzgândit. Recent, el și-a anunț retragerea din cursă, conform informațiilor oferite de doi oficiali pentru Politico.eu.
În sfera politică de la Bruxelles, a circulat scenariul potrivit căruia Klaus Iohannis ar fi beneficiat de susținerea PPE (Partidul Popular European) pentru a deveni președinte al Consiliului European, în urma demisiei lui Charles Michel.
Anunțul retragerii lui Charles Michel din cursa pentru alegerile europarlamentare survine cu doar câteva zile înainte ca liderii europeni să se adune la Bruxelles.
Charles Michel şi-a atras furia Europei după anunţul său anterior
Hotărârea surprinzătoare a lui Michel de a se înscrie în cursa pentru alegerile europarlamentare din luna iunie, ceea ce ar fi implicat renunțarea la postul său cu câteva luni înainte de expirarea mandatului, a generat reacții de furie din partea oficialilor Uniunii Europene, a diplomaților europeni și a Parlamentului.
Anunțul său surprinzător a fost perceput de oficiali ca un semnal că acordă o prioritate mai mare viitorului său politic decât rolului său actual de șef al Consiliului European.
Prin gestul său, Charles Michel a accentuat presiunea asupra liderilor europeni pentru a ajunge la un consens în privința repartizării funcțiilor de conducere în cadrul Uniunii Europene.
Dacă ar fi fost ales membru al Parlamentului European – o probabilitate ridicată în cazul unei candidaturi – Michel ar fi fost nevoit să preia funcția la mijlocul lunii iulie. Această perspectivă ar fi deschis calea pentru ca premierul eurosceptic al Ungariei, Viktor Orbán, să prezideze temporar reuniunile liderilor UE.
Ce crede PSD despre șansele lui Iohannis în cadrul Consiliului European?
Există posibilitatea ca Klaus Iohannis să preia conducerea Consiliului European, începând cu 1 iulie 2024. Victor Negrescu, chestor al Parlamentului European și vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni, oferă o perspectivă expertă cu privire la acest scenariu.
Opiniile exprimate de Victor Negrescu, membru al PSD, evidențiază o perspectivă social-democrată cu privire la probabilitatea ca funcțiile de conducere să fie ocupate preponderent de membri ai Partidului Popular European (PPE).
El a subliniat faptul că Ursula von der Leyen conduce Comisia Europeană. În plus, Roberta Metsola este președinta Parlamentului European. Totodată, ambele sunt membre ale Partidului Popular European (PPE).
În lumina acestor informații, Negrescu a subliniat preocuparea sa că Klaus Iohannis, având și el o notorietate semnificativă, ar putea deveni al treilea ocupant al unei funcții importante. Prin aceasta, s-ar consolida influența Partidului Popular European (PPE) în cadrul instituțiilor europene.
Victor Negrescu a evidențiat importanța ca România să fie reprezentată în funcțiile de conducere la nivel european.
„În primul rând, este interesul României să avem un român în cele mai înalte funcții la nivel european, inclusiv funcția de președinte al Consiliului European.
De principiu, este aproape imposibil ca un singur partid politic european să dețină toate funcțiile. În același timp, avem o situație specială, în condițiile iminentei demisii a președintelui Consiliului European pentru a candida la europarlamentare. În contextul acesta, discuțiile se bazează pe alte elemente. Iar aici mă refer la experiența pe care ar avea-o viitorul președinte al Consiliului. (…)
Președintele României, din prisma faptului că e la al doilea mandat, e cel mai vechi membru al Consiliului European, altul decât Viktor Orban.
Pentru că aici e problema: cum se poate evita ca Viktor Orban să preia odată cu președinția Ungariei a Consiliului (n.r- Ungaria preia de la 1 iulie, pentru șase luni, președinția rotativă a Consiliului UE) și frâiele instituției. În acest context, există o șansă, deși dificilă, iar negocierile se vor purta în lunile care urmează”, a completat europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu, pentru Adevărul.
