Președintele României este luat în considerare pentru o funcție foarte importantă. Klaus Iohannis este văzut ca unul dintre principali candidați pentru acest post, alături de alte nume sonore ale politicii din lume.
Președintele României Klaus Iohannis a devenit unul dintre candidații principali la postul de secretar general al NATO, transmite agenția DPA.
Pe lângă acesta, DPA mai vede și alți candidați pe „lista scurtă” pentru acest post. Într-o postare pe Twitter, agenția germană scrie că posibili candidați mai sunt premierul Olandei, Mark Rutte, premierul Estoniei Kaya Kallas, fostul premier al Marii Britanii, Theresa May, și fostul șef al diplomației europene Federica Mogherini.
Jens Stoltenberg renunță la funcție la finalul anului
Amintim că, actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, va deveni noul guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei. Stoltenberg, în vârstă de 62 de ani, îşi va prelua noile atribuţii „în jurul datei de 1 decembrie”, a menţionat Ministerul Finanţelor norvegian, înlăturând astfel posibilele îndoieli cu privire la o plecare a şefului NATO în plină criză privind chestiunea ucraineană.
Anterior, secretarul general al NATO declarase că nu-şi va putea prelua noile atribuţii decât de la 1 octombrie, după încheierea mandatului la Bruxelles.
Decizia este contestată de opoziţia norvegiană, care se teme că numirea fostului premier norvegian, de formaţie economist, ar putea slăbi independenţa Norges Bank.
Sursa citată aminteşte că Stoltenberg este secretar general al NATO din 2014, iar actualul său mandat urmează să expire în septembrie. Între anii 2005 şi 2013, Stoltenberg a fost prim-ministru al Norvegiei şi, printre alte posturi guvernamentale, el a mai fost şi ministru de finanţe.
Candidatura lui Stoltenberg la postul de guvernator al Norges Bank a creat controverse în Norvegia, în parte ca urmare a prieteniei apropiate dintre liderul NATO şi actualul premier norvegian Jonas Gahr Store, social-democrat ca şi şeful Alianţei Nord-Atlantice.
Guvernatorul Norges Bank se ocupă de stabilirea ratelor dobânzilor, precum şi de supravegherea puternicului fond suveran al bunăstării pe care îl deţine Norvegia, cel mai mare din lume, cu active de 1.400 de miliarde de dolari.