Iohannis își dă demisia? Adevărul privind funcția pe care Iohannis ar putea să o preia la NATO a fost spus de un reputat analist român, care a explicat că încă nu există un precedent în care un șef de stat în funcție să dea mandat ambasadorului său la NATO să negocieze cu ceilalți ambasadori din Consiliu angajarea lui în funcția de secretar general.
Hari Bucur-Marcu, de profesie ofițer de aviație și fost șef al Serviciului Strategii de Apărare la Statul Major General și responsabil de reforma Armatei României, în relația cu NATO, a explicat subiectul care face furori în ultimele zile în România, acela ca președintele Klaus Iohannis să preia funcția de șef al NATO.
Acesta a atras atenția că președintele României nu se poate propune într-o funcție în cadrul Alianței și că aceste discuții nu fac decât să se intre exact pe retorica promovată de Rusia.
Iohannis își dă demisia? Adevărul privind funcția de șef al NATO. Nu se poate
În analiza postată pe Facebook, expertul transmite că nimeni de la NATO nu poate face propuneri de angajare într-o funcție administrativă la NATO a vreunui șef de stat aliat.
”Nu este nimeni de la NATO care să facă propuneri de angajare într-o funcție administrativă la NATO a vreunui șef de stat aliat, deoarece nu e nimeni mai sus decât fiecare dintre acești șefi de state și de guverne. Președintele României este el însuși unul dintre „liderii NATO””, a explicat analistul pe pagina sa de Facebook.
Totuși, aceste funcții se negociază între aliați, mai spune acesta.
”Desigur, toate funcțiile din NATO se negociază între aliați. Inclusiv cea de Secretar General se negociază, până la obținerea consensului. Doar că negocierile sunt una și „propunerile” de angajare pe funcții sunt cu totul alta.
Și încă nu există un precedent în care un șef de stat în funcție să dea mandat ambasadorului său la NATO să negocieze cu ceilalți ambasadori din Consiliu angajarea lui în funcția de secretar general, ori în oricare altă funcție administrativă din Alianță.
Dar asta nu este decât o problemă de necunoaștere a modului în care funcționează Alianța Nord-Atlantică, în principiu și în mod concret birocratic”, a mai transmis Hari Bucur-Marcu.
Ideea unor negocieri de culise ar favoriza discursul lui Vladimir Putin
De asemenea, acesta a explicat că ideea unor negocieri de culise intră exact în nota informațiilor transmise direct de președintele rus Vladimir Putin pentru a destabiliza Alianța.
”Când am zis că poziționarea președintelui Klaus Iohannis față de o eventuală „propunere” de ocupare a funcției de Secretar General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) parcă ar fi luată direct din caseta cu idei a propagandei de război rusești, mă refeream la faptul că Putin personal, dar și întreaga propagandă kremlineză insistă pe teza că NATO nu ar face altceva decât „să servească ca o unealtă a politicii externe a Statelor Unite” (ca să citez din discursul lui Putin, din dimineața zilei de 24 februarie 2022, când a declanșat războiul de agresiune și de anihilare asupra Ucrainei). Adică, după kremlinezi, NATO nu ar funcționa prin consens, ci mai degrabă la ordinele Departamentului de Stat, din Washington D.C.
De unde ar veni și propunerile de angajare în cea mai înaltă funcție administrativă din NATO, cea de Secretar General. Mă înțelegeți?”, a mai scris analistul pe Facebook.