Administrația Prezidențială anunță că în cursul zilei de marți, președintele Klaus Iohannis a participat la o reuniune de coordonare în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, în pregătirea reuniunii informale a Consiliului European de la Versailles, Franța, care va avea loc joi și vineri.
În ceea ce privește discuțiile purtate, potrivit sursei citate, subiectul principal l-a reprezentat evoluția de securitate din Ucraina, dar și eforturile de gestionare a fluxurilor de refugiați, având în vedere faptul că atât Republica Moldova, cât și România sunt apropiate de Ucraina.
Un alt aspect discutât a vizat consolidarea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene, securitatea energetică, cu accent pe reducerea dependențelor, diversificarea aprovizionării și găsirea de soluții în plan european la creșterea prețurilor la energie, arată sursa citată.
„Discuțiile au vizat evoluțiile curente de securitate din Ucraina, eforturile de gestionare și sprijin a fluxurilor de refugiați, măsurile de asistență umanitară pentru Ucraina și Republica Moldova, sancțiunile aplicate Rusiei și Belarusului și propuneri de înăsprire a acestora.
Ce măsuri a luat România până acum
De asemenea, s-a discutat despre consolidarea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene, securitatea energetică, cu accent pe reducerea dependențelor, diversificarea aprovizionării și găsirea de soluții în plan european la creșterea prețurilor la energie. Au mai fost abordate și propunerile recente în vederea creșterii rezilienței economiilor europene și promovarea unui model european de creștere economică, menit să facă față provocărilor multiple”, anunță Administrația Prezidențială.
Președintele Klaus Iohannis a vorbit la rândul său despre măsurile pe care România le-a luat astfel încât să vină în sprijinul Ucrainei. Totodată, el a făcut referire și la rolul și impactul pe care unitatea și coordonarea, nu numai în cadrul Uniunii Europene, dar și împreună cu Statele Unite ale Americii, NATO și alți parteneri strategici, le au în reacția și răspunsul rapid la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și a subliniat importanța menținerii cu fermitate a acestora.
„Președintele Klaus Iohannis a prezentat măsurile întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, inclusiv decizia țării noastre de a găzdui un centru logistic pentru coordonarea și colectarea asistenței umanitare internaționale destinate Ucrainei, și respectiv Republicii Moldova, în curs de operaționalizare, primul convoi umanitar către Ucraina urmând a fi realizat în următoarele zile.
Totodată, Președintele României a subliniat susținerea de către țara noastră a cererilor de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei la familia Uniunii Europene și importanța unui mesaj de sprijin la nivel european pentru toate cele trei state”, conform comunicatului de presă.
Klaus Iohannis, despre criza prețurilor la energie
În același timp, șeful statului a mai vorbit și despre măsurile pe termen scurt de gestionare a situației actuale, în ceea ce privește aprovizionarea statelor membre, sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova, dar și la cele pe termen mediu și lung, vizând stoparea dependenței de Rusia și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie.
Klaus Iohannis a mai dezbătut și situația prețurilor la energie, care rămâne un subiect prioritar, din perspectiva impactului asupra populației, dar și asupra economiilor în ansamblul lor, fiind nevoie de identificarea, în continuare, a unor soluții la nivel european care să protejeze consumatorul, precum și competitivitatea economică la nivelul UE.
Șeful statului a mai punctat totodată și necesitatea consolidării sectorului de apărare la nivel european, salutând inițiativele care sunt menite să crească investițiile în capabilități de apărare și tehnologii inovative. El a anunțat decizia de a crește cheltuielile în sectorul de apărare la 2,5% din PIB în 2023, mai arată Administrația Prezidențială.
Pe lângă președintele Klaus Iohannis, în cadrul reununii de marți au mai participat și prim-miniștrii Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte, Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis, Republicii Croaţia, Andrej Plenković și Republicii Estonia, Kaja Kallas.
