În cadrul întâlnirii cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, Klaus Iohannia a vorbit despre ce a însemnat anul 2022 pentru țara noastră și pentru comunitatea internațională, odată cu declanșarea războiului din Ucraina.
Klaus Iohannis: După 24 februarie 2022, Europa și lumea întreagă nu mai sunt și nu vor mai fi la fel
„Excelențe, doamnelor și domnilor ambasadori și șefi de misiune acreditați în România, îmi face o deosebită plăcere să vă întâlnesc din nou, la început de an, pentru a împărtăși cu dumneavoastră această retrospectivă anuală a realizărilor politice externe româneşti. precum şi aşteptările şi obiectivele noastre prioritare pentru anul 2023.
Anul 2022 a fost un an al transformărilor profunde provocate de războiul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, un an care a testat capacitatea noastră de reacție și reziliență. După 24 februarie 2022, Europa și lumea întreagă nu mai sunt și nu vor mai fi la fel. Mediul de securitate a fost subminat de o manieră fără precedent. Întregul sistem global a fost dezechilibrat prin crize suprapuse în plan economic, energetic și alimentar.
Anul 2022 a fost și un an al curajului în fața invaziei ruse, un an al apărării democrației și a principiilor suverane, un an al unității de acțiune și al solidarității. Valorile noastre democratice au fost atacate direct și am reacționat fără ezitare.
Încă din prima zi a războiului, România s-a implicat activ în reacția comunității internaționale democratice și în procesul de adaptare strategică impus de noua realitate de securitate. A fost un an edificator pentru identitatea noastră ca țară, pe plan extern România acționând imediat, ferm și decisiv. Am gestionat exemplar, aș spune, printr-un răspuns multidimensional, o situație fără precedent la frontiera Uniunii Europene și a NATO, iar profilul României a crescut exponențial la nivel regional, european și global.
Împreună, cetățeni și autorități, am oferit sprijin de urgență refugiaților din Ucraina și populației ucrainene, inclusiv prin hubul umanitar organizat cu succes la Suceava. Peste 3,3 milioane de cetățeni ucraineni au trecut granițele noastre până în prezent. Am asigurat rapid un pachet cuprinzător de măsuri pentru primirea și protecția acestora. Societatea românească a impresionat o lume întreagă prin solidaritatea și empatia dovedite”, a declarat, marți, Klaus Iohannis în cadrul discursului său susținut în cadrul întâlnirii cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.
Pentru evitarea unei crize alimentare globale majore, România a facilitat tranzitul cerealelor din Ucraina spre statele vulnerabile
Klaus Iohannis a reamintit că pentru evitarea unei crize alimentare globale majore, România a facilitat tranzitul cerealelor ucrainene spre statele vulnerabile: peste 11 milioane de tone de produse agricole au trecut până acum prin țara noastră, adică aproximativ jumătate din volumul total tranzitat prin inițiativa europeană a coridoarelor de solidaritate.
În tot acest timp, Klaus Iohannis a discutat constant cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar în iunie 2022, la Kiev, alături de liderii Franței, Germaniei și Italiei, a arătat concret solidaritatea și susținerea României pentru Ucraina, inclusiv pentru parcursul său european.
„Am depus eforturi susținute care au contribuit la decizia istorică luată de Consiliul European în iunie 2022, prin care a fost acordat statutul de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și a fost recunoscută perspectiva europeană a Georgiei. Acțiunile și inițiativele diplomatice ale României au fost ferme pentru tragerea la răspundere și izolarea Rusiei. Astfel, am susținut activ sancțiunile adoptate în plan european și folosirea instrumentelor Dreptului internațional.
La nivelul Uniunii Europene, ne-am implicat ferm în gestionarea crizelor generate de acest război. Rusia a utilizat energia ca armă de șantaj. Împreună cu partenerii noștri am găsit însă soluții pentru reducerea semnificativă a dependenței energetice de Rusia, pentru asigurarea securității aprovizionării și a unor prețuri accesibile pentru populație. 2022 a fost un an edificator și pentru NATO.
Utilitatea și relevanța Alianței, ca garant al securității noastre, au devenit mai clare ca niciodată. Astfel, am obținut consolidarea decisivă a posturii NATO de descurajare și apărare pe termen lung pe Flancul Estic, prin sporirea prezenței aliate în cadrul unor structuri noi, întărite, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Crearea și operaționalizarea grupului de luptă din România este un succes al acțiunii noastre politico-diplomatice”, a adăugat președintele României.
În prezent, România găzduiește aproximativ 5.000 de militari aliați
„Vreau să mulțumesc și cu acest prilej aliaților care au demonstrat solidaritate și au decis să trimită trupe pe teritoriul României.
În prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați. Mulțumesc partenerilor noștri strategici, Statelor Unite ale Americii, pentru contribuția importantă la securitatea României și, respectiv, Franței, care și-a asumat rolul de națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO din România și a desfășurat trupe și echipamente militare.
De asemenea, mulțumesc Poloniei, Portugaliei, Olandei, Belgiei, Italiei, Spaniei, Canadei, Marii Britanii, Germaniei, Luxemburgului și Macedoniei de Nord pentru trupele trimise sau care urmează a fi trimise. Importanța strategică a Mării Negre a fost consacrată la nivel internațional, fiind inclus pentru prima dată, la inițiativa României, în noul concept strategic al NATO, la Summitul de la Madrid și reconfirmată la reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București, organizată cu succes de România”, a încheiat șeful statului, potrivit RADOR.