În ultimele zile s-a vehiculat intens posibilitatea ca președintele Klaus Iohannis să își dea demisia de la Cotroceni, înainte de terminarea mandatului. Planul șefului statului ar viza o funcție cheie, pentru care ar trebui, însă, să renunțe la poziția de președinte al României. Ce șanse sunt ca acest lucru să se concretizeze?
Klaus Iohannis își de demisia de la Cotroceni? Despre această posibilitate, care ar putea să se producă dacă președintele va fi propus noul șef al NATO, s-a vorbit pe larg în ultimele zile. Jurnaliștii, politicienii dar și analiștii au dezbătut punct cu punct varianta luată în calcul pentru Iohannis.
Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat și el ipoteza ca noul secretar general al NATO să fie Klaus Iohannis. Șefia NATO ar trebui decisă în anul 2023, atunci când expiră mandatul deținut acum de Jens Stoltenberg. Pentru ca președintele României să acceadă în funcție, el ar trebui să renunțe la funcția de șef al statului.
Care este cea mai mare problemă a lui Iohannis în drumul spre șefia NATO
Bogdan Chirieac a vorbit despre șansele lui Klaus Iohannis de a ajunge în fruntea NATO.
„Are șanse, a spus-o chiar domnia sa. E dispus să renunțe mandatul de președinte al României pentru funcția de secretar general al NATO. E o singură problemă. Toți contracandidații săi sunt foști, foști premieri, fost președinte, ar fi pentru prima dată când un președinte în funcție își abandonează postul pentru a merge secretar al NATO. Sigur că poziția este importantă, nu doar pentru domnia sa, ci și pentru România, dar ar fi ceva destul de neobișnuit.”, a susținut Bogdan Chirieac.
Implicațiile pentru România în cazul în care șeful statului renunță la mandatul de la Cotroceni
El a explicat și care ar fi implicațiile pentru România în cazul unui scenariu în care Klaus Iohannis ar renunța la funcția de președinte înainte de încheierea mandatului.
„Am avea alegeri prezidențiale anticipate. Numirea la NATO se petrece în 2023, alegerile la termen sunt în decembrie 2024, deci am avea alegeri anticipate. România nu poate să stea fără un președinte atât timp.”, a precizat Bogdan Chirieac.
În context, trebuie spus că președintele României a discutat despre șansele de a accepta poziția de conducere în cadrul NATO, în locul lui Jens Stoltenberg. Întrebat dacă ar accepta acest rol, Klaus Iohannis a răspuns că mai întâi ar aștepta să i se facă propunerea.
„Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”, a răspuns președintele.
Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, are mandat pentru șefia NATO până în septembrie 2023, după o prelungire cu un an a mandatului care urma să îi expire în 2022.. El a acceptat prelungirea mandatului în luna martie din cauza războiului din Ucraina. Conform informațiilor vehiculate de-a lungul vremii în presă , fostul premier britanic Theresa May, prim-ministrul olandez Mark Rutte, şefa guvernului eston, Kaja Kallas, fostul comisar european pentru politică externă Federica Mogherini, au mari șanse de a ocupa acest post.