Klaus Iohannis atrage atenția asupra atacurilor hibride din partea Rusiei

Joi, pe 19 decembrie, președintele Klaus Iohannis participă la reuniunea Consiliului European care se va desfășura la Bruxelles. Liderii europeni vor aborda subiecte precum sprijinul acordat Ucrainei, migrația, securitatea, extinderea Uniunii Europene și rolul acesteia pe plan global.

O altă temă ce va fi abordată este combaterea interferențelor străine în procesele democratice. Astfel, liderul de la Cotroceni a subliniat pericolul atacurilor hibride din partea Rusiei, și a solicitat o coordonare eficientă la nivelul Uniunii Europene și implementarea unor măsuri concrete pentru a proteja democrațiile europene.

Iohannis a subliniat că acest lucru nu reprezintă doar o amenințare pentru România, ci și pentru democrațiile și valorile europene, într-un sens mai general.

„Voi sublinia că acest lucru nu este o ameninţare doar la adresa României, ci la adresa democraţiilor şi a valorilor europene, la modul cel mai general. Toate, repet, toate ţările sunt expuse acestui risc.  Este evident, şi voi spune acest lucru şi în reuniune, că este necesară o coordonare eficientă la nivelul întregii Uniuni pe tema combaterii ingerinţelor străine şi a atacurilor hibride din partea Rusiei.

Pentru a ne apăra şi pentru a preveni aceste ingerinţe trebuie să adaptăm şi să dezvoltăm de urgenţă instrumente şi mecanisme, nu putem să rămânem doar la nivelul ‘hai să discutăm cum să rezolvăm’, trebuie mers mult mai departe.

Trebuie găsite instrumente concrete, proceduri corecte, mecanismele necesare pentru a ne putea apăra în faţa acestor atacuri”, a afirmat acesta, înainte de Consiliul European.

Declarația lui Klaus Iohannis vine după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale cu două zile înainte de turul al doilea, ca urmare a desecretizării documentelor CSAT care demonstraseră că alegătorii fuseseră manipulați.

Trebuie menținut sprijinul pentru Ucraina

Discuțiile se vor concentra pe analiza situației din Ucraina, identificarea soluțiilor pentru sprijinirea poporului ucrainean și respingerea agresiunii ruse. Președintele României va sublinia importanța menținerii unei abordări strategice, multidimensionale și coerente în sprijinul Ucrainei.

„Voi reconfirma sprijinul României, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce privește nevoile de apărare ale Ucrainei și cele energetice. Se discută mult despre negocierile de pace și cred că e bine să fim conștienți că orice negocieri de pace trebuie să respecte anumite principii”, a spus acesta.

Țările europene vor discuta posibilitatea desfășurării unui contingent de trupe în Ucraina, în cazul unui armistițiu, cu estimări ce variază între 40.000 și 100.000 de soldați, majoritatea provenind din Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, notează Reuters.

Potrivit unui oficial ucrainean, această forță europeană ar putea include o coaliție de 5-8 țări. Analiștii și oficialii estimează că până la 100.000 de soldați ar putea fi implicați.

Serviciul de Informații Externe al Rusiei a confirmat aceleași cifre, afirmând că Occidentul ar putea implementa o misiune de menținere a păcii în regiune.

Migrația este în continuare o prioritate

De asemenea, migrația continuă să fie o prioritate, cu accent pe prevenirea migrației ilegale și combaterea traficului de migranți.

Liderii europeni vor examina, totodată, evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv modalitățile de a contribui la rezolvarea conflictelor din regiune.

Extinderea Uniunii Europene, un alt subiect important

Un alt subiect important va fi extinderea Uniunii Europene, cu un accent deosebit pe Republica Moldova și Georgia, două țări esențiale pentru stabilitatea regională.

„Republica Moldova are nevoie, în continuare, de sprijinul nostru pentru a spori reziliența și stabilitatea țării și pentru eforturile sale de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creștere pentru Moldova. Vom adopta, mâine, Concluzii ale Consiliului European pe tema sprijinului pentru Republica Moldova pe aceste paliere, inclusiv al securității energetice”, a mai declarat președintele Klaus Iohannis.