Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri, 10 mai, legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Klaus Iohannis a promulgat legea pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale
Actul normativ semnat de Klaus Iohannis dezincriminează faptele de evaziune fiscală cu un prejudiciu sub un milion de euro, cu condiția ca acesta să fie plătit integral, după o majorare cu 15%.
Astfel, dacă vor să scape de închisoare, evazioniştii vor fi obligaţi să returneze integral prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, plus dobânzi şi penalităţi.
Pe 19 decembrie 2023, Camera Deputaților a adoptat proiectul inițiat de liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale.
Acest act normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Pe 20 decembrie 2023, prim-ministrul Marcel Ciolacu a subliniat că proiectul legislativ adoptat de Camera Deputaților nu include nicio dezincriminare a faptelor și că „nu scapă nimeni de închisoare”.
„În proiectul meu şi al domnului preşedinte Nicolae Ciucă, nu ştiu dacă dumneavoastră ştiaţi, dar m-aş fi aşteptat ca presa să facă la momentul respectiv totuşi un caz din asta, DIICOT şi DNA nu mai aveau competenţe. DIICOT, care se ocupă de crimă organizată şi de grup infracţional organizat. Noi am introdus acele competenţe”, a mai precizat atunci şeful Guvernului.
CCR a decis că proiectul de lege este constituţional
Legea fost sesizată la CCR de către USR şi Forţa Dreptei, însă pe 19 martie, Curtea Constituţională a respins sesizarea celor două formaţiuni de Opoziţie şi a decis că actul normativ este constituţional.
Potrivit noilor prevederi din legea promulgată de către șeful statului, nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor va constitui infracțiune și va fi pedepsită cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă.
De asemenea, vor fi considerate infracțiuni de evaziune fiscală și vor fi pedepsite cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
- Evidențierea în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale sau evidențierea altor operațiuni fictive.
- Alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice.
- Executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.
Și reaua-credință se pedepsește
Aceeași pedeapsă se va aplica și pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.
În cazul acestor infracțiuni, „dacă în termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se identifică un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu va fi pedepsită”, mai indică sursa citată.
În această situație, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.
În aceleași cazuri de infracțiuni, „dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate”.
„Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”, mai arată sursa menţionată.
Legea propusă de Ciucă și Ciolacu și promulgată de președintele Klaus Iohannis mai precizează că în cazul săvârșirii acestor infracțiuni „prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depășește 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu va fi pedepsită, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.