Klaus Iohannis trimite legea energiei la reexaminare. Ce nereguli sunt

Iohannis

SURSA FOTO: Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a trimis legea energiei, care vizează modificări ale regimului prosumatorilor, la reexaminare, a transmis Administrația Prezidențială.

Legea care modifică regimul prosumatorilor, trimisă la reexaminare de Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a trimis, marți, o cerere de reexaminare la Senat pentru legea care modifică regimul juridic aplicabil prosumatorilor. Această lege aduce schimbări la Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și la articolul 319 alineatul (10) litera d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Modificările propuse de lege vizează distincția dintre prosumatorul persoană juridică și prosumatorul persoană fizică. De asemenea, sunt aduse modificări normelor care reglementează activitatea prosumatorilor, inclusiv creșterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW.

Printre alte modificări se numără introducerea în definiția prosumatorului a posibilității de a stoca energia, de a vinde direct energia altui consumator conectat direct la instalația de producție și de a compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum, dacă este la același furnizor și la același operator de distribuție.

De asemenea, legea dispune creșterea la 900 kW a limitei puterii instalate a centralei prosumatorului până la care acesta nu plătește dezechilibrele cauzate în rețea, arată Administrația Prezidențială.

Noua limită depășește dublul limitei admise de regulamentul european

În cererea de reexaminare trimisă de Klaus Iohannis, se subliniază necesitatea de a corela articolul 3 punctul 92 și articolul 10 din Legea 123/2012, prin indicarea expresă a pragului de putere până la care se aplică noțiunea de prosumator.

De asemenea, se aduce în atenție faptul că, conform articolului 5 din Regulamentul (UE) 2019/943, „toți participanții la piață sunt responsabili pentru dezechilibrele pe care le cauzează în sistem”. În conformitate cu reglementările europene, se permit derogări în cazul instalațiilor de producere a energiei electrice care utilizează surse regenerabile de energie, cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 400 kW.

În contrast, legea supusă reexaminării prevede că responsabilitatea în materie de echilibrare nu se aplică prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW.

Noua limită reglementată depășește cu mult dublul limitei admise conform regulamentului european și, începând cu 1 ianuarie 2026, limitele pentru astfel de exceptări sunt și mai reduse, conform articolului 5 alineatul (4) din Regulament, ajungând la 200 kW. Efectul acestei exceptări de la responsabilitatea pentru dezechilibrele cauzate în sistem și transferul responsabilității strict asupra furnizorului, în condițiile reglementate de ANRE, implica costuri suplimentare suportate de consumatorul final, potrivit cererii de reexaminare.

Contractele deja încheiate de furnizori și prosumatori ar fi afectate

De asemenea, în cadrul articolului I al legii supuse reexaminării, este introdusă definiția compensării cantitative și se reglementează o nouă limită a puterii instalate pentru care furnizorii de energie electrică vor fi obligați să efectueze o compensare cantitativă, respectiv 400 kW.

Președintele Klaus Iohannis atrage atenția asupra faptului că, conform normelor tranzitorii, noile condiții aplicabile privind compensarea cantitativă vor afecta și contractele deja încheiate de furnizori și prosumatori în ceea ce privește vânzarea-cumpărarea de energie electrică.

Cererea de reexaminare subliniază că, având în vedere drepturile și obligațiile asumate de părți într-un context specific și luând în considerare capacitatea efectivă de aplicare a acestui mecanism, noile reguli privind compensarea cantitativă aplicate și contractelor aflate în desfășurare ar putea genera o presiune suplimentară asupra uneia dintre părțile contractante, cu consecințe asupra prețurilor finale.

În plus, la articolul I punctul 4 al legii supuse reexaminării se prevede că: „Autoritățile publice locale care dețin capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile realizate, parțial sau total, din fonduri publice, beneficiază, la cerere, de la furnizorii cu care au contract de furnizare a energiei electrice, de serviciul de regularizare financiară între energia livrată și energia consumată din rețea.”

Legea nu este clară și poate crea confuzie

Conform președintelui Klaus Iohannis, soluţia legislativă propusă „nu îndeplineşte cerinţele de claritate a legii, fiind susceptibilă a crea confuzie” prin faptul că nu prevede capacitate maximă instalată de producere deţinută de autoritatea publică locală.

Administraţia Prezidenţială atrage atenţia şi asupra prevederii conform căreia, la solicitarea prosumatorilor care produc energie electrică în unităţi cu o putere instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum şi cu care încheie contracte de furnizare a energiei electrice, furnizorii de energie electrică sunt obligaţi să emită facturi pentru energia electrică produsă din surse regenerabile şi livrată în reţeaua electrică, în numele şi în contul prosumatorilor.

„Considerăm că stabilirea acestei obligaţii în sarcina furnizorilor de energie electrică necesită clarificări în ceea ce priveşte efectele în planul drepturilor şi obligaţiilor comerciale, inclusiv obligaţiilor de ordin fiscal, întrucât soluţia legislativă echivalează, în esenţă, cu un transfer de costuri administrative de la prosumator la furnizor, în condiţiile în care, fiecare reprezintă participanţi activi la piaţa de energie electrică, prezumtiv egali în drepturi şi obligaţii. (…) În subsidiar, orice creştere a capacităţilor de producţie pentru care anumite categorii de persoane impozabile sunt scutite de la obligaţia emiterii de facturi aferente livrărilor de energie electrică necesită o minimă corelare cu obiectivele statului în materie de creştere a sustenabilităţii financiare şi de asigurare a conformării fiscale”, se arată în document.