Klaus Iohannis a amintit că dezrobirea romilor, în urmă cu 165 de ani, a avut un rol major în schimbarea profilului şi a valorilor societăţii româneşti de la mijlocul secolului al XIX-lea, pregătind ţara pentru întâlnirea cu modernitatea europeană.

„A fost unul dintre acele momente de o relevanţă cu totul aparte pentru cursul spre înnoirea şi occidentalizarea societăţii româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. Precum Unirea Principatelor, petrecută la scurt timp, ori reformele care i-au urmat, dezrobirea romilor a avut un rol major în schimbarea profilului şi a valorilor societăţii de la acea vreme, pregătind ţara noastră pentru întâlnirea cu modernitatea sa europeană”, a declarat șeful statului într-un mesaj transmis, sâmbătă, cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor.

Klaus Iohannis : Legea nu rezolvă decalajul enorm

Șeful statului a mai spus că, deși a apărut această lege, anii în care au fost privați de libertate și-au lăsat adânc amprenta.

„Legea care îi dezrobea nu a rezolvat decalajul enorm, în plan economic şi social, căruia romii îi erau victime, iar în deceniile care au urmat numeroase expresii ale discriminării, urii şi rasismului au marcat în mod tragic existenţa lor”, a afirmat Klaus Iohannis.

Potrivit acestuia, dezrobirea, care a avut loc în 1856, a fost o mare provocare pentru societatea românească în ansamblul ei.

„Depăşirea consecinţelor acestui trecut reprezintă o mare provocare. Într-o Europă socială, prin strategii şi proiecte, o Românie rezilientă trebuie să valorifice mai mult şi mai stăruitor identitatea, potenţialul, capacităţile şi energia cetăţenilor ei de etnie romă. Este extrem de important să eliminăm prejudecăţile şi discriminarea, mult prea frecvent întâlnite în accesul la educaţie al comunităţilor de romi. De aceea, îmi doresc ca ‘România Educată’ să fie vârful de lance al efortului nostru întru egalitate, incluziune şi toleranţă”, a precizat Klaus Iohannis.

Îndemn la descurajarea manifestărilor rasiste

Klaus Iohannis a îndemnat la descurajarea şi sancţionarea manifestărilor rasiste, antisemite şi xenofobe, dar şi a discursului incitator la ură.

„Ultimul an, dominat de efectele pandemiei de COVID-19, a relevat cât de dificil este ca, în perioade de criză, societatea să rămână imună la discursul încărcat de ură, de generalizări şi de culpabilizare în masă. Comunităţi întregi, cum sunt cele ale romilor, ajung să fie vizate de astfel de atacuri. Aceste comportamente şi atitudini sunt inacceptabile într-o societate democratică! Descurajarea şi sancţionarea cu celeritate a discursului incitator la ură, a manifestărilor rasiste, antisemite şi xenofobe stau în puterea tuturor cetăţenilor, dar sunt însă în responsabilitatea specială a celor care, prin natura activităţii lor, dau conţinut real drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti înscrise în Constituţie”, a susţinut şeful statului.

Sursă foto: INQUAM Photos, Octav Ganea