„Administraţia Prezidenţială salută marcarea de către Comisia Europeană, pe 25 noiembrie 2021, a primei Zile a Educaţiei pentru climă. Această iniţiativă are ca scop reunirea comunităţii educaţionale pentru a face schimb de idei şi experienţe cu privire la educaţia pentru climă, precum şi pentru a identifica soluţii educaţionale inovatoare pentru o Europă mai sustenabilă”, se arată într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, schimbările climatice şi degradarea mediului sunt probleme cu care ne confruntăm la nivel naţional şi internaţional. Ele constituie provocări majore care îşi vor pune amprenta tot mai mult asupra vieţii noastre de zi cu zi.
Care este unul dintre pilonii îmbunătățirii răspunsului la schimbările climatice
„Unul dintre pilonii îmbunătăţirii răspunsului la schimbările climatice este modificarea comportamentului uman, în vederea protejării naturii şi a resurselor, iar orice astfel de modificare are la bază educaţia”, se mai arată în comunicatul instituţiei.
Potrivit Administraţiei Prezidenţială, Educaţia pentru climă este susţinută şi prin prevederile Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) şi prin Acordul de la Paris, tratate internaţionale la care România este parte. Totodată, la Summitul global pentru climă de la Glasgow, tema educaţiei pentru climă a fost din nou prezentă pe agendă, fiind adoptat un program de lucru pentru educaţia şi conştientizarea cu privire la schimbările climatice. Astfel, statele, organizaţiile şi agenţiile relevante sunt încurajate să dezvolte, să promoveze, să faciliteze, şi să implementeze programe formale şi nonformale de educaţie şi formare centrate pe schimbări climatice la toate nivelurile.
Accesul la o educaţie pro-activă pentru climă rămâne limitat
Iohannis crede că în următoarea perioadă, vor trebui luate anumite decizii referitoare la integrarea învăţării despre schimbările climatice în programele de învăţământ.
„Problemele de mediu şi schimbările climatice îi preocupă pe tineri însă, din păcate, accesul la o educaţie pro-activă pentru climă rămâne limitat. Acest tip de educaţie trebuie făcut accesibil tuturor, indiferent de mediul social de provenienţă”, se mai spune în comunicat.
Administrația Prezidențială a arătat că, în vederea extinderii accesului la educaţia privind schimbările climatice şi mediul, au avut în ultimele luni discuţii cu experţi în educaţie şi schimbări climatice, organizaţii care au derulat în trecut programe de succes în educaţia pentru climă şi entităţi care pot asigura finanţare pentru acest tip de educaţie.
Unde se poate realiza educația pentru climă
„Educaţia pentru climă presupune familiarizarea cu motivele din spatele schimbărilor climatice, cu efectele socio-economice ale acestora, dar şi cu modalităţile de a le limita şi de a răspunde la aceste schimbări. Mai mult, acest tip de educaţie trebuie să angajeze tinerii direct în acţiuni menite să limiteze perturbările climei şi efectele acestora, să contribuie la implementarea de politici publice adecvate şi să pregătească tinerii pentru meseriile care vor facilita tranziţia verde.
Educaţia privind schimbările climatice şi mediul se poate realiza în şcoli, care trebuie să fie chiar acestea un model de sustenabilitate. Tinerii pot învăţa cel mai bine despre eficienţă energetică sau reciclare în unităţile de învăţământ în care acestea sunt încurajate prin exemple zilnice şi infrastructură adecvată”, mai indică sursa citată.
Prin urmare, dialogul cu Guvernul a dus la includerea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a investiţiilor în clădiri şcolare verzi (mai eficiente energetic, care îşi generează propria energie verde şi care practică colectarea selectivă) şi a peste 3.000 de microbuze electrice.
Instituția condusă de Klaus Iohannis a precizat că va susţine în continuare, în interacţiunea cu instituţii şi actori relevanţi, implementarea acestor măsuri. De asemenea, va continua să lucreze cu specialişti în educaţie şi schimbări climatice pentru identificarea de măsuri care să faciliteze accesul la educaţia privind schimbările climatice şi cu entităţi competente în implementarea acestor măsuri.
„E important ca fiecare persoană educată în România, indiferent de nivelul de studii, să aibă expunere informaţională la factorii care duc la degradarea mediului şi schimbările climatice, la modalităţile de a preveni această degradare, precum şi oportunitatea de a se implica în timpul perioadei de şcolarizare în activităţi aplicate de protecţie a mediului”, conchide sursa menționată.
