Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, 23 august, este cel mai potrivit prilej pentru a aduce un pios omagiu memoriei tuturor celor care au cunoscut ororile regimurilor totalitare şi pentru a reitera angajamentul „ferm” de a respinge extremismele, intoleranţa şi ura, sub toate formele lor de manifestare, a transmis, marţi, preşedintele Klaus Iohannis.
Mesajul președintelui de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului
Potrivit şefului statului, „23 august 1939 a fost ziua condamnării întregii umanităţi, nu doar a Europei Centrale şi de Est, la un viitor crunt pentru milioane de oameni”, iar „Pactul Ribbentrop-Molotov a fost o conspiraţie criminală, în urma căreia generaţii la rând au cunoscut efectele toxice şi barbare ale ideologiilor totalitare, cu grave consecinţe pe termen lung”.
„Totalitarismele secolului XX au generat suferinţe de neînchipuit şi au creat pagube incomensurabile pentru continentul european şi popoarele sale. Războiul, deportările, foametea, discriminarea, rasismul, abuzurile, intoleranţa şi ura au lăsat urme adânci care au marcat secolul trecut. Tot astăzi ne reamintim şi de gestul Regelui Mihai I din 23 august 1944, act care a avut implicaţii majore în scurtarea duratei celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.
Eliberarea de sub dictatura antonesciană şi alăturarea ţării noastre Naţiunilor Unite în lupta împotriva Germaniei naziste, angajarea totală pentru reîntregirea teritoriului au demonstrat înalta statură politică şi patriotică a Regelui”, se arată în mesajul preşedintelui cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Democrația în care trăim astăzi nu a fost obținută ușor
Iohannis a subliniat că instituţiile, autorităţile şi cetăţenii au responsabilitatea ca adevărul despre acest moment fundamental din istorie, tragic şi eroic, totodată, să fie cunoscut, înţeles, preţuit şi transmis generaţiilor tinere.
„Doar vigilenţa memoriei colective ne asigură că răul nu va mai prinde vreodată rădăcini în societatea românească. Mesajul profund al evenimentelor pe care le marcăm astăzi este acela că democraţiile există şi prosperă doar prin angajamentul permanent al politicienilor şi al cetăţenilor deopotrivă de a asuma valorile fundamentale ale libertăţii şi protejării drepturilor omului.
Democraţia în care trăim astăzi nu a fost obţinută uşor, ci a fost rodul unei lupte duse de toţi cei care au avut curajul să se opună iliberalismului şi despotismului, chiar cu riscul de a fi ucişi, torturaţi şi persecutaţi. Distorsionarea faptelor istorice a fost încercată în repetate rânduri de către apărătorii vechilor regimuri criminale. Din păcate, observăm încă astfel de tentative de rescriere a adevărului. Propaganda şi dezinformarea nu îşi au locul în societatea noastră”, a evidenţiat şeful statului.
Trebuie să rămânem uniți, vigilenți și atașați față de idealurile democratice
El a adăugat că derapajele de la valorile europene, prin încălcări flagrante ale statului de drept şi prin mesaje publice profund rasiste, antisemite şi xenofobe, ultragiază memoria victimelor totalitarismelor.
„În România pe care o construim în fiecare zi, trebuie să apărăm statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale, demnitatea umană şi să cultivăm simţul civic. Să rămânem uniţi, vigilenţi şi ataşaţi faţă de idealurile democratice şi valorile împărtăşite de familia europeană şi aliaţii NATO, ca datorie morală faţă de memoria victimelor trecutului, dar şi pentru asigurarea unui viitor prosper, sigur şi paşnic”, a afirmat preşedintele Iohannis.
Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
