Klaus Iohannis a spus că Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului reprezintă un prilej de amintire şi omagiere a memoriei victimelor regimurilor totalitare instaurate pe continentul european, dar şi a sacrificiilor tuturor celor care nu au renunţat să lupte împotriva acestora, în numele democrației și libertății.
Klaus Iohannis a transmis un mesaj pentru români
Președintele a amintit că pe 23 august 1939 era semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un „acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale”.
În urma acestui acord cumplit, spune Iohannis, destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale.
Președintele a amintit apoi că politicile naziste şi sovietice au condus la Holocaust şi genocid, la deportări, la despărţirea familiilor, la foamete şi numeroase abuzuri.
Oamenii nu au putut fi reduşi la tăcere şi au găsit puterea de a trece de cenzura vremurilor
Șeful statului a subliniat apoi că „aceste orori au lăsat cicatrici şi traume care au afectat generaţii întregi”. Generațiile respective au fost „nevoite să se confrunte cu sărăcia şi cu persecuţiile regimurilor totalitare”.
Chiar și în fața acestor provocări colosale, oamenii nu au putut fi reduşi la tăcere şi au găsit puterea de a trece de cenzura vremurilor. Astfel, exemplul celor care au rezistat în faţa opresorilor rămâne înscris în istorie ca dovadă de tărie de caracter şi hotărâre, spune Iohannis.
„Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului reprezintă un prilej de amintire şi omagiere a memoriei victimelor regimurilor totalitare instaurate pe continentul european şi a sacrificiilor tuturor celor care nu au renunţat să lupte împotriva acestora, pentru democraţie şi libertate. În urmă cu 85 de ani, pe 23 august 1939, era semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale.
Politicile naziste şi sovietice au condus la Holocaust şi genocid, la deportări, la despărţirea familiilor, la foamete şi numeroase abuzuri. Aceste orori au lăsat cicatrici şi traume care au afectat generaţii întregi, nevoite să se confrunte cu sărăcia şi cu persecuţiile regimurilor totalitare.
Chiar sub ameninţarea unor pedepse crunte, oamenii nu au putut fi reduşi la tăcere şi au găsit puterea de a trece de cenzura vremurilor, iar exemplul celor care au rezistat în faţa opresorilor rămâne înscris în istorie ca dovadă de tărie de caracter şi hotărâre”, a transmis Iohannis.
Astfel de fapte ne arată diferenţa pe care o poate face un singur om
De asemenea, președintele a subliniat că ziua de 23 august marchează și un act de mare curaj istoric. Astfel de fapte ne arată diferenţa pe care o poate face un singur om.
Iohannis a amintit apoi că astăzi se împlinesc 80 de ani de la decizia crucială a Regelui Mihai I. El a înţeles datoria pe care o avea în faţa poporului şi a ţării sale şi a acţionat cu responsabilitate şi demnitate.
„Astăzi se împlinesc 80 de ani de la decizia crucială a Regelui Mihai I, care a înţeles datoria pe care o avea în faţa poporului şi a ţării sale şi a acţionat cu responsabilitate şi demnitate, schimbând astfel cursul nefast al evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial şi salvând România de la un iminent dezastru”, a subliniat că preşedintele.
România a devenit un pilon în asigurarea stabilităţii şi a securităţii regionale
Președintele spune și că România a devenit în momentul de față un pilon în asigurarea stabilităţii şi a securităţii regionale. Astfel, ţara noastră contribuie activ la apărarea valorilor şi a principiilor democratice, spume el.
„În acelaşi timp însă, vedem cum astăzi, sub diferite forme, populismul şi discursul instigator la ură îşi fac din nou simţită prezenţa şi tocmai de aceea este necesară vigilenţa întregii societăţi, pentru a nu ne expune riscului ca toate aceste valori la care România a aderat să fie duse în derizoriu.
În acest sens, este imperativ să ne opunem oricăror derapaje la adresa statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi să fim conştienţi de pericolul reprezentat de ascensiunea forţelor extremiste care ameninţă democraţia. Inacţiunea a facilitat, de-a lungul timpului, propagarea răului, a discriminării şi a intoleranţei. Astăzi ne reînnoim angajamentul de a reacţiona atunci când valorile democratice sunt periclitate.
Apărarea şi promovarea adevărului istoric constituie o datorie de onoare faţă de victimele totalitarismelor, precum şi faţă de generaţiile tinere, care trebuie să cunoască trecutul tragic şi să se dezvolte şi să prospere într-o lume paşnică şi unită”, a completat Iohannis.
Ziua de 23 august a fost stabilită ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului
Iohannis a conchis prin a spune că avem „fiecare dintre noi, puterea de a răspunde şi de a acţiona atunci când valorile şi principiile esenţiale sunt puse în pericol”.
Totodată, avem și „responsabilitatea de a-i susţine pe cei care luptă pentru păstrarea libertăţii şi a democraţiei”.
Ulterior, Parlamentul României a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului. Decizia a fost luată prin Legea nr. 198 din anul 2011.
