Noua funcție a lui Klaus Iohannis! Ce se va întâmpla cu președintele României, după ce se va termina Congresul PPE, un mare eveniment politic, ce se va întinde de-a lungul a trei zile.
Klaus Iohannis, noul secretar general al NATO?
Peste 2000 de delegați și lideri de vârf ai partidului european cel mai influent se află în București pentru Congresul PPE, ce se va desfășura timp de trei zile.
Principalul obiectiv este stabilirea Ursulei von der Leyen drept candidatul popularilor pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene (CE).
Cu toate acestea, surse politice au informat că la acest eveniment se vor purta negocieri și cu privire la alte poziții de conducere importante în viitoarea structură europeană.
Administrația Prezidențială a informat recent NATO că președintele României ia în considerare candidatura pentru postul de secretar general al Alianței Nord Atlantice.
Cu toate acestea, conform unor surse citate de Digi24, acest demers a fost mai degrabă o strategie tactică, menită să sublinieze faptul că România este o forță de luat în seamă în cadrul marilor negocieri și că Klaus Iohannis este un candidat serios pentru pozițiile de vârf atât în cadrul NATO, cât și al UE.
Aproape sigur, Ursula von der Leyen va câştiga un nou mandat în fruntea Comisiei Europene
Marți seara, Ursula von der Leyen va fi oficial desemnată drept candidat la președinția Comisiei Europene. Această nominalizare urmează să fie confirmată miercuri prin votul delegaților la Congresul PPE de la București.
Având în vedere că socialiștii nu au reușit să desemneze un candidat puternic pentru aceeași funcție la Congresul PES de la Roma, iar Nicolas Schmit este relativ necunoscut chiar și în cadrul propriului partid, este aproape cert că PPE va obține din nou președinția Comisiei Europene și că va câștiga alegerile europene.
Cea mai mare parte a reprezentanților în Parlamentul European va fi constituită din membri ai PPE, PES și Renew, care vor împărți principalele funcții de conducere în cadrul UE.
Printre acestea se numără poziția de Președinte al Consiliului European, Președinte al PE, Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Comisar pentru Politica de Apărare (ce va fi creată în contextul conflictului din Ucraina și care va fi ocupată de Polonia, prin fostul ministru de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski), vicepreședinți ai Parlamentului și ai Comisiei Europene. Fiecare țară din UE va primi comisariate în conformitate cu procedurile stabilite.
România vrea o poziție mai înaltă în UE
În prezent, România deține portofoliul Transporturilor. Cu toate acestea, în viitoarea configurație europeană, ținta sa este o poziție mai înaltă. Estimările PSD și PNL indică faptul că, datorită candidaturii comune la alegerile europarlamentare, România va avea o echipă de aproximativ 20 de membri în Parlamentul European, conferind astfel o prezență semnificativă din punct de vedere al voturilor și, implicit, o poziție mai favorabilă în negocierile pentru funcțiile de vârf.
Este deja cunoscut faptul că regiunea a fost adusă în atenție în ceea ce privește distribuirea puterii la nivelul instituțiilor europene. Se pare că țările de pe Flancul Estic al NATO vor fi luate în considerare pentru ocuparea unor poziții cheie.
Pentru ce se luptă România?
Potrivit sursei citate anterior, în primul rând, se luptă pentru un post pe care să-l ocupe Klaus Iohannis. Pe masă se află funcția de președinte al Consiliului European, pentru care numele președintelui României a fost vehiculat anterior, după anunțul de retragere făcut de Charles Michel.
Cu toate acestea, acesta și-a retras ulterior retragerea, provocând nemulțumire inclusiv în propriul partid. Există posibilitatea ca funcția să revină PPE-ului. De obicei, președintele Consiliului European trebuie să fie un lider senior din cadrul UE.
Cei din PNL susțin că ar fi fost o problemă dacă socialiștii l-ar fi promovat pe Pedro Sanchez, premierul Spaniei. Totuși, acesta nu mai are o susținere puternică din cauza problemelor interne, care i-au diminuat credibilitatea.
A doua poziție importantă pe care România o urmărește ar fi cea de vicepreședinte al Comisiei Europene, cu portofoliul de Extindere și Vecinătate. Având în vedere interesul strategic al României în privința aderării Republicii Moldova și rolul său în relațiile dintre UE și NATO cu Ucraina, această funcție ar fi extrem de potrivită pentru țară.
Pentru a deveni vicepreședinte al Comisiei Europene, este necesar să fi fost prim-ministru sau președinte al unei țări. Așadar, dacă România ar obține această poziție, ea ar fi destinată lui Klaus Iohannis.
Este foarte interesant faptul că la Congresul PES, desfășurat sâmbătă la Roma, Italia, premierul României, Marcel Ciolacu, a discutat cu liderii socialiști despre susținerea lor la vot, în cadrul negocierilor, pentru obținerea unei poziții de vicepreședinte al Comisiei Europene pentru România.