Premierul Viorica Dăncilă este la Bruxelles timp de două zile, între 25-26 septembrie, având programate întrevederi cu reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul european, precum Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și Grupul Partidului Popular European.
Viorica Dăncilă este susținută în acest demers de către președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu care va avea o serie de întâlniri cu liderii grupului ALDE din Parlamentul European.
În cadrul convorbirilor vor fi discutate aspectele prioritare de pe agenda europeană, în perspectiva deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România.
Vizita premierului român la Bruxelles pregătește întâlnirea din 3 octombrie atunci când Viorica Dăncilă a fost invitată în Parlamentul European pentru a participa la dezbaterea privind respectarea statului de drept din România, într-o sesiune plenară care va avea loc la Strasbourg.
Ulterior dezbaterii de la începutul lui octombrie, la finalul aceleiași luni, Parlamentul European va vota și o rezoluție în ceea ce privește situația din România.
Jocurile lui Iohannis și agenda PPE
Conform angajamentelor inițiale, votul rezoluției ar urma să aibă loc pe 23 octombrie, atunci când Klaus Iohannis va susține un discurs în Parlamentul European. Administrația prezidențială face demersuri ca votul rezoluției să aibă loc mai repede, pe 3 octombrie, când este prezentă la Strabourg Viorica Dăncilă.
Graba președintelui Iohannis de a împinge votul ține de un calcul politic personal. Iohannis dorește să evite cu orice preț situația de a fi în aceeași tabără cu adversarii României, știut fiind faptul că PPE, familia lui europeană, va vota împotriva României, după cum a anunțat liderul popularilor europeni, Manfred Weber, susținut de cancelarul Angela Merkel.
Klaus Iohannis face un joc abil, evită asocierea directă cu liderii Partidului Popular European (PPE) dar este de acord cu decizia acestei grupări de a condamna România.
Astfel, administrația prezidențială lasă de înțeles că o eventuală sancțiune a UE împotriva României este exact ce și-ar dori Iohannis.