Președintele României, Klaus Iohannis, i-ar putea lua locul Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisie Europene, conform presei europene. Cum s-ar putea întâmpla așa ceva?
Klaus Iohannis i-ar putea lua locul Ursulei von der Leyen
Preşedintele României, Klaus Iohannis, și premierul Croației, Andrej Plenković, sunt considerați cei mai probabili candidați, cu șanse de 3 din 5, pentru a o înlocui pe Ursula von der Leyen la conducerea viitoarei Comisii Europene.
În prezent, circulă speculații legate de persoana care ar putea prelua șefia. Ursula von der Leyen este văzută în continuare ca favorita pentru un al doilea mandat. Totuși, acest lucru nu este considerat o certitudine absolută.
Ce șanse are Klaus Iohannis?
De ce ar fi Klaus Iohannis potrivit pentru această poziție? Președintele României este apreciat pentru calmul și fermitatea sa. Beneficiază de simpatia liderilor europeni, în special a conservatorilor europeni.
Atât președintele Franței, Emmanuel Macron, cât și cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, l-au apreciat pentru faptul că România a rămas ferm angajată în tabăra pro-occidentală și pro-europeană, după izbucnirea războiului din Ucraina, potrivit unei analize efectuate de Politico.eu.
România a respectat strict regulile pieței unice a UE. Nu a impus restricții unilaterale asupra importurilor de cereale din Ucraina, acest lucru a consolidat reputația lui Klaus Iohannis ca un aliat pro-european.
Unii susțin ideea ca un lider din Europa de Est ar trebui să preia conducerea UE. În acest context, Klaus Iohannis este într-o poziție favorabilă, fiind membru al aceleiași familii politice, PPE. Decizia PPE de a organiza congresul electoral la București confirmă influența lui în rândul liderilor conservatori ai PPE.
În prezent, el caută un post internațional de top. Luna trecută, și-a anunțat candidatura pentru funcția de lider NATO. Cu toate acestea, propunerea sa a stârnit nemulțumiri în anumite țări din Europa de Vest. Astfel, șansele lui de a deveni președintele Comisiei Europene sunt estimate la 3 din 5.
Cine sunt oponenții lui Iohannis?
Mario Draghi (fost premier al Italiei şi fost şef al Băncii Centrale Europene) a revenit în centrul scenei politice europene, lucrând la un plan oficial al Bruxelles-ului pentru a spori competitivitatea blocului comunitar, pe care intenționează să-l prezinte imediat după alegerile europene. Acesta va avea loc imediat înainte de negocierile liderilor europeni pentru posturile de conducere ale UE.
Dacă Ursula von der Leyen nu va reuși să obțină sprijinul necesar, Roberta Metsola, cea mai puternică candidată din cadrul PPE, ar putea deveni o alternativă. În calitate de președinte al Parlamentului European, Metsola a reușit să se mențină deasupra disputele politice, o abordare care a ajutat-o anterior să își asigure actuala poziție. De asemenea, ea a demonstrat un leadership solid în domeniul politicii externe și a fost primul lider al UE care a vizitat Kievul după invazia Rusiei din februarie 2022.
Christine Lagarde, fost ministru al Finanțelor și actual președinte al Băncii Centrale Europene, se bucură de o vastă experiență în conducerea la nivel înalt și beneficiază de avantajul suplimentar de a fi o femeie.
Premierul Croației, Andrej Plenković, membru al PPE, ar răspunde cerințelor tot mai mari de a se alege un lider din Europa de Est. Numele său în funcția de președinte al Comisiei ar trimite, de asemenea, un semnal pozitiv țărilor membre recente ale UE, Croația fiind cel mai nou membru.
Thierry Breton a afirmat, anul trecut, că a fost considerat un candidat de „plan B” pentru postul de comisar european încă din 2019, obținând funcția după retragerea Sylvie Goulard în timpul audierilor din Parlament. Breton a subliniat că este gata să fie din nou „plan B” dacă candidatura Ursulei von der Leyen nu va avea succes.