Președintele Klaus Iohannis îndeamnă la acțiune pentru protejarea mediului degradat în România
De Ziua Mondială a Mediului, președintele Klaus Iohannis a lansat un apel către instituțiile publice relevante și societatea civilă pentru a sprijini eforturile de împădurire, restaurare a terenurilor, combatere a deșertificării și gestionare a secetei în țară. Acest apel vine în contextul în care România se confruntă cu amenințări semnificative la adresa mediului său natural.
Președintele Klaus Iohannis subliniază importanța marcării Zilei Mondiale a Mediului pe 5 iunie, evidențiind rolul său în sensibilizarea publicului cu privire la această tematică crucială. Această zi își propune să mobilizeze milioane de oameni din întreaga lume, precum și instituții publice, actori non-guvernamentali și economici pentru a acționa în vederea protejării mediului înconjurător.
În anul 2024, Ziua Mondială a Mediului se concentrează pe restaurarea terenurilor, combaterea deșertificării și consolidarea rezilienței la secetă. Aceste obiective devin tot mai urgente în contextul amplificării schimbărilor climatice, care aduc cu ele provocări majore precum deșertificarea și seceta, afectând nu doar România, ci întreaga planetă.
Președintele Iohannis atrage atenția asupra faptului că aceste provocări nu pot fi ignorate, iar acțiunile pentru protejarea mediului trebuie intensificate.
”Marcarea pe 5 iunie a Zilei Mondiale a Mediului aduce în atenţia publică importanţa acestei tematici vitale şi are menirea de a mobiliza milioane de oameni din întreaga lume, instituţii publice, actori non-guvernamentali şi economici pentru a acţiona în vederea protejării mediului.
Ziua Mediului 2024 se centrează pe readucerea în stare bună a terenurilor, pe combaterea deşertificării şi pe creşterea rezilienţei la secetă. Amplificate de schimbările climatice, deşertificarea şi seceta sunt provocări pentru întreaga lume, afectând inclusiv România”, a transmis Klaus Iohannis.
Schimbările climatice și seceta reprezintă provocări majore pentru România
Președintele a subliniat că schimbările climatice, deșertificarea și seceta reprezintă provocări majore pentru întreaga lume, afectând inclusiv teritoriul românesc. Potrivit ONU, numărul și durata secetelor au crescut cu 29% la nivel global față de anul 2000, iar România nu este imună la aceste probleme.
Aproximativ o treime din teritoriul țării și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare, ceea ce afectează negativ ecosistemele, productivitatea terenurilor și nivelul de trai al populației.
”Degradarea terenurilor are un impact direct asupra veniturilor şi a sănătăţii oamenilor. O treime din teritoriul României şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone care prezintă risc de deşertificare.
Deşertificarea influenţează negativ ecosistemele, productivitatea terenurilor agricole şi nivelul de trai al oamenilor, în special al celor deja vulnerabili, punând în pericol deopotrivă securitatea alimentară, economia şi mediul înconjurător”, avertizează preşedintele.
Centrul Agrometeorologic Regional pentru Europa al OMM va fi în România
În anul 2021, la Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP26) de la Glasgow, România a sprijinit ,,Declarația Liderilor” cu privire la păduri și utilizarea terenurilor.
De asemenea, în 2024, când se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării, România rămâne ferm angajată să continue măsurile necesare pentru a aborda cauzele deșertificării și a răspunde eficient la secetă.
Având în vedere că creșterea temperaturilor medii anuale și scăderea cantităților medii anuale de precipitații au devenit două tendințe predominante la nivel național, țara investește prioritizat în creșterea capacității de a înțelege și de a gestiona eficient fenomenele de secetă.
În acest sens, în România se pregătește să devină operațional Centrul Agrometeorologic Regional pentru Europa al Organizației Meteorologice Mondiale, care va oferi sprijin în dezvoltarea durabilă a sistemelor agricole în contextul accelerării schimbărilor climatice.
”În 2021, la COP26, am susţinut din partea României ,,Declaraţia Liderilor de la Glasgow privind Pădurile şi Utilizarea Terenurilor”. În 2024, când sărbătorim 30 de ani de la adoptarea Convenţiei ONU pentru Combaterea Deşertificării, la care România este parte, este esenţial să continuăm măsurile necesare pentru a aborda cauzele deşertificării şi a răspunde eficient la secetă.
Pentru că la nivel naţional creşterea temperaturilor medii anuale şi scăderea cantităţilor medii anuale de precipitaţii au devenit două tendinţe predominante, România investeşte cu prioritate în creşterea capacităţii de a înţelege şi a gestiona eficient seceta. Astfel, în scurt timp va deveni operaţional în România Centrul Agrometeorologic Regional pentru Europa al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, care va sprijini dezvoltarea durabilă a sistemelor agricole în contextul accelerării schimbărilor climatice”, a mai transmis preşedintele.
