Klaus Iohannis îl susține pe Mark Rutte
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a solicitat membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să se pronunţe cu privire la candidatura premierului Olandei, Mark Rutte, pentru funcţia de Secretar General al NATO, aceştia declarându-se în favoarea susţinerii de către România a candidaturii lui.
Pe data de 20 iunie 2024, la Palatul Cotroceni, a avut loc o ședință a CSAT, prezidată de Klaus Iohannis, președintele României. Ordinea de zi a discuțiilor a inclus teme de importanță majoră în ceea ce privește securitatea națională și prioritățile de acțiune pentru România.
În cadrul aceleiași ședințe, el a comunicat că, la finalul săptămânii anterioare, a informat aliații din NATO despre retragerea candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al NATO. De asemenea, el a solicitat membrilor CSAT să se exprime cu privire la susținerea candidaturii lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia exprimându-și susținerea pentru propunerea premierului olandez.
Ce s-a mai discutat în cadrul ședinței?
S-au examinat prioritățile esențiale ale României pentru Summitul NATO de la Washington, D.C., programat între 9 și 11 iulie 2024, subliniindu-se importanța ca acest summit să reconfirme soliditatea unității transatlantice. S-a evidențiat necesitatea înregistrării unor progrese decisive în consolidarea poziției NATO în ceea ce privește descurajarea și apărarea, pe baza deciziilor luate în reuniunile de la Madrid și Vilnius. Un alt aspect important a fost angajamentul sporit politic și practic față de Ucraina, alături de menținerea implicării în sprijinul partenerilor vulnerabili și în cooperarea cu partenerii globali.
În concluzie, membrii CSAT au validat obiectivele pe care România le are pentru Summitul NATO din acest an. Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat analiza stadiului și a perspectivelor conflictului din Ucraina și a implicațiilor acestuia pentru România. În contextul acesta, s-a subliniat deteriorarea continuă a securității în vecinătatea estică a României din cauza intensificării acțiunilor militare ale Rusiei. Au fost evidențiate, de asemenea, implicațiile și riscurile extinse pentru securitatea regională, în special pentru Republica Moldova, și pentru securitatea europeană și euroatlantică în general.
În cadrul discuțiilor pe acest subiect, s-au evidențiat eforturile de sprijinire a Ucrainei, accentuându-se perspectivele oferite de Summitul de la Washington, D.C., în promovarea unui angajament crescut al NATO față de Kiev.
România a susținut Ucraina încă de la începutul conflictului, conștientizând situația critică, în special necesitatea de a furniza sisteme defensive esențiale pentru a contracara agresiunea provocată de Federația Rusă, care vizează zonele urbane și infrastructura critică ale vecinului nostru.
