Cu ocazia Zilei Europei, Klaus Iohannis a transmis un mesaj emoționant. El a adus în discuție și războiul din Ucraina, precizând că menținerea păcii este o prioritate pentru întreg continentul.

Totodată, președintele țării a mai amintit și de faptul că astăzi, 9 mai, România marchează 15 ani de când a aderat la Uniunea Europeană, aceasta fiind o ”opțiune asumată și susținută la nivelul întregii societăți”.

El a adus în discuție și beneficiile pe care România le are de când a devenit membră a UE și care au dus la un progres semnificativ al națiunii pe termen lung.

„Menținerea păcii a reprezentat constanta Europei ultimelor decenii, o garanție a stabilității care ne-a permis să atingem un nivel de prosperitate fără precedent la nivelul Uniunii. În 2022, marcăm 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană, opțiune asumată și susținută la nivelul întregii societăți.

Beneficiile acestei alegeri sunt palpabile astăzi pentru progresul națiunii noastre pe termen lung, statutul de stat membru al UE oferind cadrul unui parcurs ireversibil de progres democratic, de dezvoltare economică și socială, de solidaritate și angajament activ la construcția proiectului european. Din păcate, unda de șoc a războiului neprovocat și ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, în vecinătatea imediată a României, ne pune în fața unei realități radical diferite de cea în care am acționat până în prezent”, spune președintele Iohannis.

Klaus Iohannis, despre aderarea României la UE

Șeful statului a mai subliniat și faptul că România este un membru capabil al UE care contribuie activ cu soluții ”punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte”.

Iohannis a mai făcut referire și la amenințările venite din Rusia la adresa securității euroatlantice, lucru care denotă faptul că Europa trebuie să devină mai puternică ca oricând și ”mai capabilă și astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilității capabilităților și mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO”.

„Pentru a ne ridica la înălțimea misiunii noastre, este necesară o adaptare rapidă, o regândire a modului în care punem în slujba obiectivelor noastre resursele de care dispunem și o ajustare a priorităților de acțiune la marile provocări contemporane. În consonanță cu această viziune, la un deceniu și jumătate de la aderare, România este un membru capabil să contribuie activ cu soluții, punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte.

Amenințarea Federației Ruse la adresa securității euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă și astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilității capabilităților și mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO”, adaugă președintele.

Klaus Iohannis a mai precizat și că UE trebuie să fie alături de Ucraina, Republica Moldova, dar și de Georgia, țări care  își doresc să devină membre ale Executivului comunitar, având în vedere amenințările fără precedent venite din partea Rusiei.

„Uniunea trebuie să ofere un sprijin susținut pentru întărirea rezilienței Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei, care se confruntă cu provocări dramatice pentru securitatea și stabilitatea lor. Sprijinul și susținerea partenerilor din Balcanii de Vest rămâne, de asemenea, o prioritate. În același timp, trebuie să investim mai multă atenție și resurse adecvate pentru a consolida capacitatea de a gestiona provocările complexe ale prezentului și viitorului, care depășesc sfera militară convențională și se extind la spațiul cibernetic și la amenințări de tip hibrid”, adaugă el.

Ce ne-a învățat războiul din Ucraina?

Șeful statului a vorbit și despre investiții în educație și dezvoltare, necesare la momentul actual.

„Totodată, pregătirea pentru un viitor sigur presupune și investiții semnificative în educație și dezvoltarea aptitudinilor digitale, dar și mobilizarea efortului comun la nivel național pentru a avea un mediu sănătos. Provocarea asigurării securității alimentare va reclama o acțiune eficientă în direcția reducerii dependențelor la nivelul Uniunii Europene, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și a țărilor celor mai vulnerabile”, mai spune Iohannis.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, președintele țării susține că actualul conflict este împotriva tuturor principiilor și valorilor europene, iar lecțiile învățate până acum din cele întâmplate în ultimii ani denotă faptul că dacă principiile democratice lipsesc, ”nu poate fi asigurat un viitor stabil, prosper și pașnic”.

„Actualul război este și unul îndreptat împotriva tuturor principiilor și valorilor europene care constituie esența și liantul construcției europene – democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. Lecțiile învățate din istoria noastră ne-au arătat că, în absența principiilor democratice, nu poate fi asigurat un viitor stabil, prosper și pașnic.

La 15 ani de la aderare, națiunea noastră demonstrează că este dinamică, profund pro-europeană, capabilă de empatie, compasiune, spirit de sacrificiu și a interiorizat pe deplin solidaritatea, respectul pentru demnitatea umană și protejarea drepturilor omului. Iar entuziasmul tinerilor români, nucleul vibrant al societății noastre, va fi forța motrice a următoarei etape de dezvoltare a României europene”, afirmă Iohannis.

Mesajul transmis de Nicolae Ciucă

Și premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Europei. El a făcut referire la primele cuvinte ale Declarației Schuman, care sunt astăzi la fel de actuale: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă”.

Totodată, el a adus în discuție atât efectele pandemiei de COVID cât și cele ale războiului din Ucraina, amintind de eforturile pe care România le-a făcut în ceea ce privește gestionarea valului de refugiați.

„Acum, când spectrul războiului amenință din nou pacea globală, după perioada dificilă a pandemiei, Europa dă dovadă mai mult ca oricând de unitate și solidaritate și face toate eforturile pentru apărarea păcii. Unitatea și coeziunea statelor membre, coerența reprezentării intereselor noastre prin instituțiile UE sunt susținute prin umanitatea arătată de cetățenii noștri. Iar românii, azi, au demonstrat, prin generozitatea cu care și-au deschis ușile caselor pentru refugiații ucraineni, că valorile pe care le împărtășim la nivel european sunt reale, că solidaritatea este calea dezvoltării noastre împreună”, a spus premierul.

Nicolae Ciucă a mai adăugat că în ultimii ani, Uniunea Europeană a reușit să se dezvolte și să se consolideze, depășind provocări economice, dar și sociale majore.

„Născută ca un nucleu al păcii și solidarității, Uniunea Europeană s-a dezvoltat, s-a consolidat, a depășit provocări economice și sociale majore de-a lungul celor peste șapte decenii de existență. Grație mobilizării la nivelul Uniunii, România și toate celelalte state membre au beneficiat de răspunsul european comun la criza provocată de pandemie, iar mecanismul european de redresare și reziliență reprezintă un prețios punct de sprijin pentru perioada următoare. Toate aceste eforturi merg în direcția consolidării proiectului european, cu deschidere spre ceea ce își doresc cetățenii statelor membre.

Propunerile conturate în ultimele luni, pe baza dezbaterilor și dialogului cu cetățenii în cadrul Conferinței privind viitorul Europei indică o gamă largă de preocupări pentru perioada următoare, de la schimbările climatice la sănătate, consolidare economică, locuri de muncă, gestionarea migrației și rolul construcției europene în plan global”, spune premierul Ciucă.

Nicolae Ciucă, despre ajutorul financiar primit de România

Referitor la situația României, șeful Executivului susține că la momentul actual, țara noastră deține toate resursele necesare pentru a fructifica oportunitățile de dezvoltare în beneficiul cetățenilor săi.

El a făcut referire la cele 40 de miliarde de euro care au ajuns deja în economia țării, dar și restul sumelor de bani ca urmează să fie absorbite.

„La cele 40 de miliarde de euro – bani europeni deja prezenți în economia țării noastre, alte peste 80 de miliarde de euro vor contribui la accelerarea modernizării și recuperarea decalajelor de dezvoltare economică față de partenerii noștri vestici.

Provocările acestei perioade determină ca solidaritatea statelor membre să se manifeste și față de țările cu perspective de integrare europeană – Ucraina, Republica Moldova, Georgia. Iar răspunsul comun care a coagulat în acest context statele membre demonstrează consolidarea proiectului european, din care și România face parte”, mai spune Ciucă.