Președintele a declarat că a convenit cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, că este importantă continuarea proiectelor comune celor două ţări de interconectare strategică, mai ales în domenii precum energie, infrastructură rutieră şi feroviară, comunicaţii.
„Am discutat despre necesitatea continuării, în siguranţă, a investiţiilor româneşti în Republica Moldova şi am asigurat-o pe doamna preşedinte că avem întreaga disponibilitate pentru a realiza investiţii în beneficiul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de zona geografică unde locuiesc, limba vorbită, confesiunea sau orientarea politică, aşa cum am făcut şi până acum”, a transmis Klaus Iohannis.
Reglementarea conflictului din regiunea transnistreană
Președintele a arătat că, în cadrul discuţiilor cu omologul său de la Chişinău, au fost aduse în discuţie eforturile pentru consolidarea comunităţii de limbă, cultură şi istorie dintre România şi Republica Moldova şi pentru promovarea patrimoniului cultural comun, care este parte integrantă a patrimoniului european.
„Totodată, am subliniat relevanţa majoră acordată de România reglementării conflictului din regiunea transnistreană cu respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Republicii Moldova şi, mai ales, fără afectarea viitorului său pro-european”, a subliniat acesta.
De asemenea, Klaus Iohannis a mai spus că a invitat-o pe Maia Sandu să efectueze o vizită oficială la Bucureşti.
Preşedintele României efectuează marţi o vizită oficială la Chişinău. Este prima vizită la nivel înalt, la Chişinău, după ce Maia Sandu a depus jurământul de învestitură săptămâna trecută, pe data de 24 decembrie.
Cei doi preşedinţi au adoptat o Declaraţie comună prin care se urmăreşte consolidarea Parteneriatului strategic bilateral, reafirmând relaţia specială dintre Bucureşti şi Chişinău la celebrarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum şi angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european şi de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.
Sursă foto: INQUAM Photos, Octav Ganea