Președintele României, Klaus Iohannis și președintele Republicii Lituaniei, Gitanas Nauseda, au susținut, joi, 24 noiembrie, o serie de declarații comune, după discuția pe care au avut-o.

Klaus Iohannis, vizită în Lituania. Discuții cu președintele Gitanas Nauseda

Președintele Lituaniei a explicat că în prezent este nevoie de sprijin bilateral și european. Mai mult, acesta a adăugat că prețurile la energie sunt importante în ambele țări.

„Este nevoie de sprijin și bilateral și european. Moldova își menține cursul european și este hotărâtă să urmărească un viitor european, în ciuda dificultăților. Ca și Ucraina, a primit statut de candidat. Lituania sprijină aspirațiile Moldovei de integrare europeană. Suntem gata să lucrăm împreună pentru a ajuta, nu doar pe acest drum. Am reafirmat acest angajament doamnei președinte Sandu când a fost în vizită la Vilnius, vara trecută.

Prețurile la energie și securitate energetică sunt importante şi pentru Lituania și România. Măsurile adoptate la nivel european trebuie adoptate cât mai curând posibil, mai ales în ceea ce privește sursele de aprovizionare peste iarnă și limitarea prețurilor la gaze. Mâine, împreună cu dragul nostru Klaus, vom merge la Kaunas, Capitala Europeană a Culturii şi vom discuta cu președinții Letoniei şi Poloniei o serie de aspecte regionale.

De asemenea, viitorul Europei, simpozionul internațional, ideea Europei sau ideea de Europa. Avem foarte multe provocări în momentul de față însă, trebuie să privim totuși în viitor, în viitorul în care vrem să trăim. Dragă doamnule președinte Iohannis, consider că vizita dumneavoastră va contribui la o relație bilaterală din ce în ce mai puternică între țările noastre, pentru că sunt convins că țările noastre pot face multe lucrând împreună pentru binele și securitatea regiunii noastre. Mulțumesc”, a declarat liderul de la Vilnius, Gitanas Nausėda.

Ulterior, a venit și rândul șefului statului din România

Acesta a mulțumit președintelui lituanian pentru invitația la Vilnius și a explicat că țara noastră apreciază sprijinul acordat de Lituania pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

„Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Mulțumesc, domnule președinte Nausėda, pentru invitația de a veni la Vilnius în vizită oficială. Continuăm astfel dialogul nostru foarte bun pe care l-am avut și la vizita oficială pe care ați efectuat-o în România, pe 6 mai. Am discutat despre stadiul relațiilor bilaterale dintre România și Republica Lituania, care sunt excelente și despre preocupările și interesele noastre comune: comunitatea de valori, similitudinea de interese, coordonarea în cadrul Uniunii Europene, al NATO, al formatelor regionale, precum Inițiativa celor Trei Mări și formatul București 9, fac ca legăturile dintre România și Lituania să fie deosebit de solide și apropiate. Am transmis domnului președinte întreaga apreciere pentru sprijinul acordat de Lituania pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Am transmis domnului președinte întreaga apreciere pentru sprijinul acordat de Lituania pentru aderarea României la Spațiul Schengen și am prezentat evoluțiile recente în acest proces. Totodată, am mulțumit pentru sprijinul Lituanei pentru un alt obiectiv cardinal al României: aderarea la OCDE. Am constatat cu satisfacție că schimburile economice bilaterale au înregistrat în anul 2021 o creștere de peste 50%, tendință care se confirmă și anul acesta.

Consider că putem impulsiona cooperarea noastră și identifica noi oportunități care pot aduce valoarea adăugată. În acest sens, avem în vedere o serie de domenii de cooperare sectorială cu potențial crescut, printre care tehnologiile înalte, tehnologiile financiare și securitatea cibernetică”, a explicat Klaus Iohannis.

Amplificarea relațiilor turistice între cele două țări

Acesta a mai explicat că este de acord cu amplificarea relațiilor de afaceri turistice, culturale și interumane dintre cele două țări.

„În plus, suntem de acord că îmbunătățirea conectivității de transport reprezintă un catalizator pentru amplificarea relațiilor de afaceri turistice, culturale și interumane și ne vom concentra pe această prioritate. În ceea ce privește dosarele de actualitate de pe agenda europeană de securitate și regională, am găsit, cum a fost și de așteptat, multiple puncte de concordanță. Astfel, am abordat și tema securității energetice, atât în context european, cât și global.

Am discutat pe larg despre măsurile de reducere a dependenței energetice față de Rusia, despre tranziția energetică și despre importanța intensificării coordonării în plan european în ceea ce privește reducerea prețurilor la energie. Totodată, consider că experiența României în domeniul nuclear și expertiza Lituaniei în ceea ce privește gazele naturale lichefiate constituie o bază bună de dialog din perspectiva interesului comun de asigurare a securității energetice.

Am evidențiat, de asemenea, că o atenție deosebită trebuie acordată sprijinirii securității energetice a Republicii Moldova, care este puternic afectată. Ambele state susțin în mod concret politica de extindere a Uniunii Europene atât în privința Balcanilor de Vest, cât și a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. Uniunea și statele membre trebuie să susțină efortul de aderare al statelor aspirante, care, la rândul lor, trebuie să dovedească voință politică și capacitate instituțională, întrucât succesul lor se bazează pe merite și pe rezultate concrete în materie de reforme. Am avut un schimb substanțial de vederi cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai spus șeful de stat român.

Mai mult, Klaus Iohannis a mai transmis că au fost discutate și măsuri pentru ajutarea Ucrainei și ucrainenilor afectați de război.

„Am discutat despre măsurile de sprijin multidimensional, pentru a ajuta Ucraina și pe ucrainenii afectați de război. Am schimbat opinii despre modlităţile cele mai eficiente de tragere la răspundere de către justiția internațională a tuturor celor vinovați. Am fost de acord cu domnul președinte Nausėda că este nevoie de noi sancțiuni la adresa Federației Ruse, în coordonare cu aliații și partenerii noștri.

Împreună cu domnia sa am discutat și vom mai aprofunda perspectivele procesului de reconstrucție a Ucrainei. Am evaluat și provocările legate de securitatea alimentară. România a întreprins măsuri esențiale pentru fluidizarea transportului de cereale ucrainene care, în cantități substanțiale, au tranzitat țara noastră. Aceste eforturi au consolidat profilul României de actor responsabil, care a contribuit în mod pragmatic la asigurarea stabilității regionale și globale.

Ne concentrăm în cadrul discuțiilor și pe asigurarea securității flancului estic al NATO și am relefat importanța implementării deciziilor Summit-ului de la Madrid. România și Lituania s-au dovedit a fi parteneri de încredere, hotărâți să-și asume responsabilitățile în cadrul NATO. În acest context, l-am felicitat pe domnul președinte și Lituania pentru decizia de a găzdui în 2023 următorul summit aliat. La rândul nostru, ne pregătim să găzduim săptămâna viitoare, la București, o importantă reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, care va fi esențială pentru avansarea pe linia implementării deciziilor luate la Madrid și în pregătirea rezultatelor summit-ului din Lituania.

În același timp, am reconfirmat decizia României de a relua anul viitor participarea la misiunea de poliție aeriană NATO în zona Baltică, de la o bază din Lituania. Am agreat, totodată, să continuăm aprofundarea coordonării în cadrul formatelor regionale București 9 și Inițiativa Celor Trei Mări. Am subliniat relevanța deosebită a acestor platforme, atât în ceea ce privește asigurarea securității, cât și a dezvoltării economice”, a conchis Klaus Iohannis.