Mesaj ferm pentru Serbia, din partea Consiliului Europei!

Serbia trebuie să încurajeze mai mult utilizarea limbilor minoritare

Cu toate că au existat progrese în ultimii ani cu privire la punerea în practică a angajamentelor din cadrul Cartei europene pentru limbi regionale sau minoritare (ECRML), Serbia trebuie să facă în continuare paşi pentru a promova educaţia bilingvă, utilizarea limbilor minoritare în media pe scară largă şi consolidarea consiliilor naţionale ale minorităţilor naţionale.

În 2006, Serbia a adoptat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. Aceasta priveşte limbile albaneză, bosniacă, bulgară, bunjevac, croată, cehă, germană, ungară, macedoneană, romani, română, ruteană, slovacă, ucraineană şi vlahă.

Consiliul Europei afirmă că Serbia a realizat progrese în implementarea ECRML, însă insistă că este necesar ca mai multe comune unde limbile minoritare, printre care romani şi ucraineană, au fost folosite în mod tradiţional să le introducă în uzul oficial.

Anumite limbi minoritare sunt predate în şcoli drept materie opţională – „limbă maternă cu elemente ale culturii naţionale”, însă având doar două ore pe săptămână, elevii nu pot obţine un bun nivel de cunoaştere a limbilor minoritare. Cât despre alte limbi minoritare, ele nu sunt utilizate deloc la anumite niveluri de educaţie, indică raportul Consiliului Europei.

Cele mai multe limbi minoritare din Serbia sunt utilizate în procedurile penale şi civile, dar nu şi în cele administrative. Raportul citat încurajează o asemenea utilizare.

Limbile minoritare nu sunt utilizate în contactele cu filialele locale ale autorităţilor naţionale sau utilizate de către acestea, cu excepţia limbii ungare. Ele sunt folosite într-o anumită măsură în contactele cu autorităţile locale la nivel de comună.

Se repetă alegerile cu scandal din Kosovo? Ce propune preşedintele Vjosa Osmani

O altă informaţie vine legată de Serbia şi mai ales de Kosovo, în contextul în care în localităţile din Kosovo unde trăieşte o majoritate sârbă ar putea avea loc noi alegeri, dacă 20% dintre alegători semnează o petiţie în acest sens.

„În acest fel, cred că am asigura participarea sârbilor, deoarece cererea ar veni de la ei, de la cetăţeni, de la început”, a afirmat preşedintele Kosovo, Vjosa Osmani.

Totul ar putea fi realizat în câteva luni, explică ea. Înlăturarea primarilor prin intermediul unei petiţii din partea alegătorilor ar fi „un fel de referendum” ce ar duce la organizarea unui nou vot, notează Reuters.

Reamintim că în patru municipalităţi din nordul Kosovo au avut loc proteste violente după instalarea unor primari de etnie albaneză, prezenţa la vot fiind de numai 3,5%. Populaţia sârbă, majoritară în regiune, a boicotat alegerile locale.

Totuşi, Vjosa Osmani a spus clar că îşi doreşte asigurări din partea comunităţii internaţionale că Serbia nu va interveni, înainte de a se ajunge la convocarea unor noi alegeri.

Ea a venit şi cu acuzaţii dure la adresa omologului său sârb, Aleksandar Vucic.

„Vucic, în majoritatea întâlnirilor sale, este un adevărat rege al dramei. Aşa că el, desigur, a încercat să creeze din nou destul de multă dramă, dar nu a oferit nicio idee care să contribuie la pacea şi stabilitatea în regiune.

Îi place să pretindă că face mari concesii, că există prea multă presiune asupra lui, că suferă, că este în pericol şi toate astea. Dar genul acesta de crize de nervi ar trebui să fie lăsate în afara camerei, după vârsta de 4 ani”, a spus şefa statului Kosovo.