'Dacă avem în vedere un criteriu cantitativ, în acest an, la nivelul DNA sunt în investigare peste 4.500 de cazuri de corupţie la nivel înalt şi mediu. Sigur că unii ar putea susţine că acest număr de dosare indică o creştere a corupţiei în România. Într-o altă opinie, la fel de justificată, alţii ar putea susţine că de fapt a crescut eficienţa instituţiilor anticorupţie în a descoperi şi investiga aceleaşi infracţiuni. Iată un exemplu în care acelaşi criteriu poate duce la concluzii diferite', a argumentat Laura Codruţa Kovesi.

Numai anul trecut, a adăugat Kovesi, peste 1.000 de persoane au fost condamnate definitiv de către instanţe în urma investigaţiilor DNA şi procurorii anticorupţie au instituit sechestre asupra unor bunuri în valoare de peste 350 de milioane de euro.

'În ultimii ani, DNA s-a ocupat în mod exclusiv de investigarea acţiunilor de corupţie la nivel înalt comise în România şi, în acest context, am putut experimenta eficienţa diferitelor strategii anticorupţie. Am avut acces la o multitudine de date statistice şi, lucrul cel mai important, am fost supuşi unor monitorizări permanente şi extrem de detaliate, atât interne, cât şi internaţionale. DNA este instituţia din domeniul judiciar care se bucură de cea mai mare încredere în rândul românilor şi este unul dintre cele cinci exemple de bune practici amintite în raportul anticorupţie al Uniunii Europene, după o evaluare a tuturor statelor membre ale Uniunii', a subliniat şefa DNA.

Kovesi a arătat că, în aprecierea DNA, corupţia trebuie abordată printr-un ansamblu coerent de politici anticorupţie, care să privească în egală măsură prevenirea, dar şi combaterea fenomenului. Potrivit ei, doar măsurile penale nu sunt suficiente, existând riscul ca fenomenul corupţiei să reapară atunci când factorii favorizanţi există în continuare şi nu sunt eliminaţi.

'Apoi, o abordare coerentă a fenomenului corupţiei nu se poate realiza dacă nu există în aceeaşi măsură voinţă politică şi o atitudine fermă, unitară, a sistemului judiciar. Lipsa uneia dintre cele două condiţii duce în timp la scăderea eficienţei politicilor în combaterea corupţiei. (…) Justiţia reprezintă un prim domeniu care trebuie curăţat de corupţie pentru a putea construi mai departe un sistem cu adevărat imparţial, independent şi predictibil', a mai spus procurorul şef al DNA.

Potrivit acesteia, gradul de încredere al publicului într-o instituţie poate fi un criteriu esenţial în momentul evaluării activităţii iar politica cea mai importantă trebuie să fie cea a faptelor, a rezultatelor.

'Singurul mod în care putem fi credibili şi învingători este să acţionăm cu responsabilitate, echilibru, independenţă şi eficienţă. De prea multe ori discuţiile referitoare la corupţie rămân la nivelul unor generalităţi şi al unor principii fără finalitate clară. Definirea standardelor după care poate fi evaluată atitudinea unei societăţi în raport cu corupţia reprezintă un exerciţiu esenţial şi, în acelaşi timp, extrem de dificil. Cred că avem cu toţii nevoie de un sistem de referinţă comun acceptat în funcţie de care să înţelegem gravitatea fenomenului corupţiei, să alegem politicile adecvate', a mai declarat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. AGERPRES