Laura Codruţa Kovesi este pusă vineri în faţa unui moment decisiv. Se aşteaptă un anunţ deosebit de important din partea autorităţilor de la Bucureşti.
Vineri, 29 ianuarie, este o zi importantă pentru instituţia europeană condusă de Laura Codruţa Kovesi. România, prin vocea ministrului Stelian Ion, va anunţa cine sunt candidaţii selectaţi pentru postul de procuror european delegat în România, ca parte a Parchetului European.
Ministerul Justiţiei va anunţa vineri candidaţii selectaţi pentru această funcţie.
Cine sunt candidaţii audiaţi până acum pentru Parchetul lui Kovesi?
Săptămâna aceasta, Comisia de selecţie a audiat 14 candidaţi. Această comisie este compusă din ministrul Justiţiei, Stelian Ion – preşedinte; şeful Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu; procurorul DNA Anca Jurma şi Gheorghe Bocşan, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit calendarului selecţiei, pe 29 ianuarie urmează să fie afişate rezultatele.
Cei trei candidaţi intervievaţi luni au fost: Dana Manuela Ana, Cristina Dana Bunea şi Camelia Elena Grecu.
Marţi au venit în faţa comisiei Constantin Irina, Paul Chiosac, Claudia Irina Chivu, Alexandru Liviu Lascu, Florentina Mirică şi Bogdan Florin Munteanu.
În fine, miercuri au fost intervievaţi George Nica, Gianina Oreviceanu, Gabriela Popa, Jean Nicolae Uncheşelu şi Elena Hach.
Ce competenţe au Parchetul European şi procurorii săi?
Procurorii europeni delegaţi în România vor acţiona în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor. Ei vor avea aceleaşi competenţe ca procurorii naţionali în ceea ce priveşte investigaţiile, urmăririle penale şi trimiterea în judecată.
EPPO va ancheta şi va urmări penal fraude şi alte infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:
- fraudele la cheltuielile şi veniturile bugetului UE,
- fraudele legate de TVA (dacă implică cel puţin două state membre şi prejudiciul este de cel puţin 10 milioane euro),
- spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE,
- corupţia activă şi pasivă şi deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE,
- participarea la o organizaţie criminală dacă principalele activităţi constituie infracţiuni ce aduc atingere bugetului UE.
EPPO îşi poate exercita competenţa şi în cazul unor infracţiuni cu repercusiuni la nivelul UE sau dacă ar fi săvârşite de funcţionari, alţi agenţi ai UE sau membri ai instituţiilor UE, chiar dacă prejudiciul este inferior sumei de 10.000 euro.
Sursă foto: INQUAM Photos, George Călin