Grupul Partidului Popularilor Europeni (PPE) va fi reprezentant în
ședință de joi de europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu, anunțul
fiind făcut chiar de euroales. Liberalul a adăugat că va susține, la
Conferința Președinților, ca echipa de negociere a PE să fie formată din
trei persoane. „Voi reprezenta PPE in Conferința președinților de mâine
dimineața (joi – n.r.), când se va decide cine va face parte din echipa
de negociatori a Parlamentului European pentru desemnarea, în urma
negocierilor cu Consiliul, a viitorului procuror șef al Parchetului
European”, a scris Marian-Jean Marinescu, miercuri seară, pe Facebook.
România
nu va face parte din echipa celor trei ambasadori care vor reprezenta
Consiliul UE la negocierile cu PE pentru numirea şefului Parchetului
European, procedura referindu-se la trei state ce vor deţine Preşedinţia
rotativă. Când un candidat are aceeaşi naţionalitate ca unul din
statele ce îşi deleagă un reprezentant la negocieri, regulamentul
Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia
va trimite un ambasador în locul celui de dinainte. Prin urmare, din
partea Consiliului vor fi prezenți la negocieri reprezentanții
Finlandei, Croației și Portugaliei, următoarele președinții ale
Consiliului care nu au candidați pentru Procurorul European, a declarat,
Romain Sadet, reprezentant al Biroului de Presă al Consiliului UE.
Cu
doar câteva zile în urmă, au apărut informații că la Bruxelles se
vorbește despre posibilitatea reluării procedurii în cazul alegerii
procurorului șef european. Informația a fost făcută public de către
Gabriela Zoană, europarlamentar PSD.
”Am fost abordată de către
eurodeputaţi din diferite formaţiuni şi grupări politice în legătură cu
ceea ce s-a întâmplat în cazul votului din Comisiile LIBE şi CONT pentru
funcţia de procuror şef european şi constat, în urma discuţiilor pe
care le-am avut, o asemănare izbitoare cu ce s-a întâmplat în cazul
Brexitului.
Astfel, la fel ca şi în cazul referendumului pentru
Brexit, abia după vot, care a fost unul extrem de strâns, atât cei care
au votat, dar şi cei care au absentat de la procedura din comisii, au
realizat ce s-a întâmplat de fapt. La fel ca şi la referendumul pentru
Brexit, acum există voci care solicită o reluare a procedurii, avându-se
în vedere atât absenţele membrilor titulari din fiecare comisie, dar şi
faptul că unul dintre candidaţi nu îndeplinea condiţiile pentru a
candida pentru o asemenea funcţie.
Acum există mai multe posibilităţi
în ceea ce priveşte procedura desemnării procurorului şef european –
există şi posibilitatea reluării procedurii sau amânarea pe termen
nedefinit a nominalizării, mai ales că votul din Consiliu a fost unul
care nu a coincis cu votul din Comisii”, a zis Gabriela Zoană.
”În
orice caz, prevăd că Laura Codruţa Kovesi va avea soarta Brexitului –
amânarea oricărei decizii în ceea ce o priveşte, cel puţin până la
instalarea noului Parlament. Nu înţelege nimeni de ce se doreşte a se
face nominalizarea acum, de către actuala formulă a Parlamentului, mai
ales că în luna mai urmează să aibă loc alegerile europarlamentare care
vor schimba cu siguranţă şi echilibrul de forţe din Parlamentul
European, dar şi opinia acestei instituţii în legătură cu prezenţa între
candidaţi a unei persoane controversate cel puţin din punct de vedere
al imaginii în ţara de provenienţă”, a mai spus europarlamentarul PSD.
Conferința
Președinților are loc după ce în urma unui vot secret, Comisia LIBE a
Parlamentului European a selectat-o pe Laura Codruţa Kövesi pe primul
loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european.
Rezultatul
a fost: Laura Codruţa Kövesi -26 de voturi, Jean-François Bohnert
(Franţa) -22 voturi, iar Andrés Ritter (Germania)- 1 vot. Kovesi a fost
preferată şi în Comisia CONT cu o zi înainte.
Parchetul European,
care ar urma să fie operaţional în 2020, va fi un birou independent
însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a
infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau
frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista
infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de
exemplu, activităţi teroriste.
