Cât cheltuie orașul vostru pe serviciile municipale de bază? Noul raport de analiză al KPMG compară eficiența și eficacitatea serviciilor municipale și importanța obținerii unor date corecte.
Administrațiile orașelor cheltuiesc sume surprinzător de diferite când vine vorba de furnizarea serviciilor municipale, chiar și în interiorul aceleași regiuni, arată noul raport KPMG International intitulat „Finding the courage to improve: Benchmarking city services”.
Studiul rezumă constatările rezultate în urma unui sondaj comparativ detaliat la care au participat respondenți din 35 de orașe din întreaga lume.
În cadrul studiului au fost evaluate 12 servicii municipale de bază, inclusiv accesul rutier, serviciile de tranzit, accesul la parcuri, colectarea deșeurilor și alimentarea cu apă potabilă, printre altele.
Raportul dezvăluie faptul că anumite orașe ar putea fi ineficiente, cheltuind prea mult pe serviciile pe care le furnizează. Spre exemplu, un oraș a declarat că 65% din apa sa potabilă se pierde din momentul intrării în instalația de tratare și până când se furnizează către consumatori.
Anumite orașe au menționat că au de două până la trei ori mai multe cheltuieli față de medie pentru aceleași servicii, în timp ce altele nu colectează date fiabile pentru a putea compara serviciile într-un mod relevant.
„Am fost surprinși să constatăm o variație atât de mare, de la un oraș la altul, a costurilor raportate în analiza noastră. Doar în interiorul UE, anumite orașe cheltuie de 5 ori mai mult decât altele pe servicii de bază, precum apa potabilă”, a declarat Alan Mitchell, coordonator al studiului și director executiv al Centrului Global de Excelență pentru Orașe, KPMG International.
„Am observat că există numeroși factori care contribuie la o astfel de variație. Pentru început, fiecare oraș își stabilește propriile niveluri de servicii, iar acestea pot să difere în mod substanțial. Mai mult decât atât, nu există un standard la nivel global privind colectarea și diseminarea costurilor serviciilor și de aceea comparațiile ar putea să includă procese costisitoare într-un anumit oraș, dar nu și în altul”, a mai spus Mitchell.
În plus, raportul arată că orașele au dificultăți în a înțelege, într-un mod clar, eficiența și eficacitatea reale ale serviciilor pe care le furnizează. Sondajul ar fi putut să includă multe alte orașe, însă autorii precizează faptul că numeroase orașe au renunțat atunci când au descoperit că nu au posibilitatea de a genera date de bază, critice în măsurarea rezultatelor serviciilor.
Un oraș a declarat că 100% din drumurile sale sunt într-o „condiție bună” – un nivel imposibil de atins practic. Totuși, o asemenea constatare indică necesitatea unui cadru comun de măsurare a performanței serviciilor municipale. „Am identificat o lipsă reală de informații la nivel decizional. Acest lucru înseamnă că liderilor orașelor le rămâne să ia decizii privind bugetul și investițiile bazându-se doar pe tendințele istorice și pe intuiție. În mediul fiscal actual, această abordare nu este suficient de bună”, adaugă Steve Beatty, coordonator global al Departamentului de Studiu al orașelor din cadrul companiei de consultanță financiară.
„În special în ultimii ani, procesul de modernizare și transformare a structurilor administrative locale din România a cunoscut o dinamică mai accentuată, prin integrarea tuturor datelor existente la nivelul aparatului administrativ într-o viziune mai holistică a orașului, dar și prin adoptarea tehnologiilor de tip IoT (Internet of Things) în proiecte de transformare a orașelor în orașe inteligente (SMART Cities)”, a afirmat Ciprian Negura, Director în Departamentul de Consultanță în management, KPMG în România.
Orașele inteligente creează mai multe locuri de muncă.
„Orașele au potențialul de a deveni semnificativ mai prietenoase cu cetățenii, iar dezvoltarea lor, mai durabilă și sustenabilă prin dezvoltarea și implementarea unor strategii de transformare în orașe inteligente (SMART). Orașele inteligente sunt mai eficiente și pot crea mai multe locuri de muncă și oportunități de dezvoltare a orașului, încurajând totodată incluziunea socială și implicarea cetățenilor în gestiunea activă a problemelor comunității”, a spus Richard Perrin, partener și coordonator al Departamentului de Consultanță în afaceri, KPMG în România.