Analistul sloven de la KD Group crede ca introducerea prematura
a impozitului de 16% pe piata de capital va avea efecte nocive
Cum se vede Romania de sus? Mai exact din Uniunea Europeana. Cu bune si cu rele, insa per ansamblu suficient de interesanta pentru cei care au prins trenul de 2004 catre UE, atunci cand noi de-abia intram in gara.Katja Kraskovic, analist pentru Romania al unui important grup finaciar
din Europa Centrala si de Est vorbeste despre provocarile financiare ale aderarii.
Capital: In primul rand, cum se prezinta Romania in comparatie cu celelalte tari din regiune inainte de aderarea la Uniunea Europeana, din punctul de vedere al pietei financiare?
Katja Kraskovic: In comparatie cu tarile vecine, in unele zone, Romania sta mai prost, iar in unele, mai bine. Daca ne uitam la Bulgaria, pe partea financiara, la cat de activi sunt investitorii, de exemplu, la cati bani investesc ei in fonduri, performantele Romaniei sunt mai slabe. In Croatia, activele administrate de fonduri sunt de peste 300 de euro pe locuitor, Slovenia a ajuns la 680 de euro, Bulgaria are in jur de 17 euro pe locuitor, iar Romania, sase. Asta arata ca industria financiara nu s-a dezvoltat atat de mult pe cat ar fi putut.
Capital: In domeniul financiar, cum se vede din afara fiecare sector in parte? Banci, bursa, fonduri de investitii?
Katja Kraskovic: Sectorul bancar romanesc este unul dintre cele mai puternice din zona central si est-europeana. Este deja foarte bine dezvoltat, ofera toate categoriile de produse, iar cresterile raportate in ultimii ani sunt foarte bune. In alte tari, bancile nu au oferit decat produse strict bancare, fara sa vina pe piata cu o oferta atat de variata ca aici, in Romania. Bancile romanesti au ajuns sa ofere clientilor o gama mult mai larga de produse. Lanseaza fonduri de investitii, au agentii de brokeraj la bursa, ceea ce in alte parti nu se intampla.
Capital: Care ar putea fi explicatia pentru asta?
Katja Kraskovic: Bancile locale au dezvoltat un numar mare de produse inainte de aparitia investitorilor strategici. De asemenea, casele de brokeraj sau fondurile de investitii s-au dezvoltat in celelalte tari din zona cu mult inainte de aparitia investitorilor strategici. Aici, nu erau atat de bine dezvoltate, asa ca bancile, atunci cand au fost preluate de grupuri financiare mari, au putut veni direct cu toate produsele, pentru ca era loc suficient. si nu au inceput sa faca acest lucru neaparat din cauza profitului pe care il asteapta, ci pentru a-si pastra clientii, oferindu-le un pachet complet de servicii.
Capital: Poate fi o explicatie si faptul ca in Romania bursa si fondurile de investitii nu sunt atat de dezvoltate, si nu exista atat de multe companii nebancare puternice in aceste domenii?
Katja Kraskovic: Bursa romaneasca nu este inca la nivelul de dezvoltare unde am putea spune “da, este eficienta, dezvoltata si sta foarte bine la capitolele transparenta si lichiditate”. Poate de aceea companiile care isi desfasoara activitatea doar pe piata de capital supravietuiesc mai greu. Daca nu ai in spate o companie puternica, e greu sa atragi un numar mare de investitori, pentru ca acestia nu sunt suficient de educati in ceea ce priveste piata de capital si pentru ca piata de capital este inca destul de riscanta. Daca o iei de la inceput pe piata de capital romaneasca, fara sa ai o sustinere suficient de puternica, este foarte greu sa supravietuiesti.
Capital: Cum stau lucrurile la capitolul impozite pe piata de capital?
Katja Kraskovic: Problema in ceea ce priveste impozitarea este ca, daca piata nu este suficient de bine dezvoltata si impui taxe mari, sperii deliberat investitorii si ii indepartezi. Asa ca fie vor cauta alte domenii unde ar beneficia de un tratament fiscal mai bun, fie vor pleca din tara.
Un lucru asemanator s-a intamplat si in Slovenia, unde a fost pus un impozit de 20% pe castigurile din piata de capital, in conditiile in care piata este foarte mica, o treime din cea romaneasca sau chiar mai putin. De atunci, indicele bursier de referinta, care oricum nu avea cresteri foarte mari, aproape ca a stagnat. La o marire a impozitului in Romania, ar rezulta probabil o activitate mai slaba a bursei, si o crestere mai mica. Cred ca impozitul ar trebui calculat si in functie de sumele de bani vehiculate, pentru a nu-i pune pe fuga si mai tare pe micii investitori.
Capital: In Slovenia impozitul e mare, dar cel putin e stabil. In Romania, saptamana asta e 16%, saptamana viitoare e 10%, si tot asa.
Katja Kraskovic: Stabilitatea vine odata cu dezvoltarea tarii si depinde de cat de repede sunt facute reformele, pe partea legislativa, pe cea economica, pe cea politica. Lumea e din ce in ce mai deschisa sa adopte diverse standarde internationale.
Capital: Cum afecteaza schimbarea in fiecare moment a regulilor companiile din domeniul financiar?
Katja Kraskovic: Trebuie sa fii atent mereu la ce mai e nou, pentru a nu face greseli care vor fi ulterior pedepsite. Daca se implementeaza o noua metoda de calcul al activului net unitar, asa cum e cazul acum in Bulgaria, trebuie sa fim pregatiti intr-un timp foarte scurt. Iar daca ai un numar mare de fonduri, asta iti creeaza probleme si mai mari, in asa fel incat ajungi sa te ocupi mai mult cu problemele administrative decat cu investitiile propriu-zise.
Capital: La capitolul supraveghere, e mai blanda sau mai aspra Romania?
Katja Kraskovic: In majoritatea tarilor, chiar si in Bulgaria, avem voie sa investim si in afara tarii. Comisiile de supraveghere de acolo impun si unele restrictii, de exemplu, spun “puteti investi in alta tara, dar doar in companii din indicele lor de referinta”, sau alte restrictii de acest gen. In Romania, pentru a putea investi in afara tarii, trebuie sa ceri permisiunea CNVM. Probabil ca dupa intrarea in Uniunea Europeana si comisia de supraveghere din Romania va trebui sa se schimbe in aceasta privinta.
Capital: Potrivit sefilor BVB, aceasta ar urma sa ajunga cea mai mare bursa din regiune, iar pana in 2011 sa aiba deja 300.000 de conturi active si tranzactii de cateva zeci de milioane de euro. Cat de plauzibil suna?
Katja Kraskovic: O multime de lucruri sunt posibile. Piata de capital romaneasca mai are inca nevoie sa se dezvolte. In primul rand, pe partea de impozite, si mai ales de stabilitate a acestora. In al doilea rand, populatia trebuie educata mai mult, in asa fel incat la bursa sa predomine micii investitori. Companiile vor trebui sa faca si ele eforturi mai mari pentru a deveni mai transparente. si, poate cel mai mult, e nevoie de deschiderea granitelor catre celelalte burse. Cum te poti astepta sa fii cea mai puternica bursa din regiune, daca investitiile la alte burse nu sunt posibile? E ca si cum ai spune ca vrei sa devii cea mai mare companie din estul Europei, lucrand insa doar pe piata interna.
Capital: Sunt companiile romanesti supraevaluate, asa cum se spune?
Katja Kraskovic: Daca ne uitam la medie, au intr-adevar un pret foarte ridicat comparativ cu celelalte din regiune sau cu cele occidentale. Daca scoatem, insa, companiile financiare din calcul, diferenta devine nesemnificativa. Companiile din sectorul financiar, bancile in special, au preturi mult mai mari decat in alte parti. Exista un numar mic de banci mari, puternice, pentru care investitorii strategici sunt dispusi sa plateasca preturi ridicate, iar acest lucru se reflecta si in preturile de la bursa. Daca esti familiarizat cu piata si iti faci bine treaba, poti gasi cu siguranta companii subevaluate, care sa creasca ulterior.
carte de vizita
Studii: Facultatea de Economie a Universitatii din Ljubljana
– Universitatea Economica din Viena
– MBA – International Full Time
Program in Business Administration, Universitatea din Ljubljana
Experienta profesionala
– sase ani de experienta in domeniul financiar, in special in zona investitiilor pe pietele central si est-europene
– in cadrul KD Group, este responsabila cu partea de investitii (fonduri si administrare de portofolii individuale), analiza financiara si piata de capital pe Romania si Bulgaria
