Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri, 29 noiembrie, că acuzațiile privind interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din România, unde Călin Georgescu s-a impus în turul întâi, sunt nefondate.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat vineri că acuzațiile privind o interferență din Rusia în alegerile prezidențiale din România sunt nefondate.
Dmitri Peskov spune că acuzațiile privind o interferență din Rusia sunt nefondate
Declarația a fost făcută în contextul în care Curtea Constituțională a României a decis să ordone o renumărare a voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale.
Potrivit agenției de presă Reuters, avertismentele privind posibile acțiuni ostile ale Rusiei în România au venit după ce rezultatele alegerilor au luat prin surprindere partidele politice.
Purtătorul de cuvânt a spus că autoritățile de la Moscova nu au obiceiul să se amestece în alegerile din alte țări
Peskov a spus că autoritățile de la Moscova nu au obiceiul să se amestece în alegerile din alte țări, în special în România.
„Nu avem obiceiul să ne amestecăm în alegerile din alte țări, în special în România, și nici nu intenționăm să facem acest lucru acum”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Autoritățile de securitate din România au subliniat că ar fi este un punct vulnerabil în fața acțiunilor destabilizatoare din partea Rusiei.
În cadrul reacției sale, Peskov a menționat că există o tendință în Occident de a învinovăți Rusia pentru orice eveniment major, subliniind că astfel de acuzații sunt fără temelie.
„Orice acuzaţie în acest sens este absolut nefondată.
Este mai degrabă un mod de a imita tendinţa care există în această privinţă în Occident. În sensul că, dacă se întâmplă ceva, Rusia trebuie să fie acuzată în primul rând”, a adăugat Peskov.
Judecătorii CCR se confruntă cu o decizie deosebit de complicată
Fostul judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, a declarat că judecătorii CCR se confruntă cu o decizie deosebit de complicată în contextul controverselor legate de primul tur al alegerilor prezidențiale.
Acesta a explicat că, în cazul constatării unei fraude majore, care ar fi influențat ordinea candidaților, Curtea ar putea decide anularea alegerilor. Totuși, o astfel de măsură ar avea implicații semnificative.
Lăzăroiu a atras atenția că termenul de „fraudă” implică o intenție directă de a favoriza anumiți candidați. În schimb, spune el, situația actuală ar putea fi mai degrabă rezultatul unor greșeli umane. În opinia sa, dacă amploarea erorilor descoperite este semnificativă, Curtea va analiza cu atenție toate circumstanțele înainte de a lua o decizie finală.
Fostul judecător a subliniat că o eventuală anulare a alegerilor ar presupune costuri considerabile și ar genera nemulțumiri în rândul alegătorilor, având în vedere că aproximativ 9 milioane de persoane și-au exprimat deja votul. Acesta a subliniat că o astfel de decizie ar necesita o analiză profundă și echilibrată din partea Curții.
De asemenea, Petre Lăzăroiu a explicat că, deși CCR trebuie să respecte termene foarte strânse, acestea nu sunt obligatorii în sensul de a închide procedura în absența rezultatelor finale. El a menționat că Biroul Electoral Central (BEC) este instituția care trebuie să finalizeze procesul de renumărare a voturilor și să stabilească ordinea candidaților. Abia ulterior, Curtea Constituțională va valida sau invalida rezultatele primului tur.