Kristalina Georgieva este primul director general al Fondului Monetar Internaţional provenit dintr-o economie emergentă. Aceasta o va înlocui pe Christine Lagarde, care în 2011 a devenit prima femeie la conducerea FMI, iar peste o lună va deveni noul preşedinte al Băncii Centrale Europene.
Economistul bulgar Kristalina Georgieva a devenit miercuri, în mod oficial, primul director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) provenit dintr-o economie emergentă, cu obiectivul declarat de a ajuta statele membre să facă faţă încetinirii economice, transmit AFP şi Reuters.
Mandatul său va începe la 1 octombrie şi va dura cinci ani.
„Creşterea economică mondială continuă să fie dezamăgitoare, tensiunile comerciale persistă, povara datoriei se agravează în multe ţări”, a declarat Kristalina Georgieva după nominalizarea sa în postul de director general de către Consiliul de Administraţie al FMI. „În acest context, prioritatea mea imediată în fruntea FMI va fi să ajut cele 189 de state membre să minimizeze riscurile de criză şi să fie gata să facă faţă încetinirii economice”, a explicat Georgieva, care s-a declarat „onorată pentru că a fost selectată pentru acest post”.
În vârstă de 66 de ani, Kristalina Georgieva a beneficiat în ultimul moment de o modificare a statului FMI cu privire la limita de vârstă a directorului general, stabilită anterior la 65 de ani, astfel încât candidatura ei să poată fi una validă.
Confirmarea Kristalinei Georgieva în postul de director al FMI a fost salutată ca un succes în ţara sa natală, care în urmă cu două decenii a beneficiat de un program de salvare din partea FMI. Într-o postare pe Facebook, premierul bulgar Boiko Borisov a felicitat-o pe Georgieva. „Aceasta este o realizare importantă pentru Bulgaria. Sunt convins că se va descurca de minune cu managementul uneia din cele mai importante instituţii ale lumii”, a apreciat Borisov.
Georgieva Kristalina o va înlocui pe Christine Lagarde, care în 2011 a devenit prima femeie la conducerea FMI, iar peste o lună va deveni noul preşedinte al Băncii Centrale Europene. Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale (BM) şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM este numit un american, iar europenii desemnează persoana de la şefia FMI. Cel mai mare acţionar al Băncii Mondiale sunt Statele Unite ale Americii.
De-a lungul carierei sale, Kristalina Georgieva a ocupat mai multe posturi de conducere la Comisia Europeană, inclusiv cel de comisar pentru buget în perioada 2014 – 2016, supervizând prima reducere a bugetului multianual al UE, cât şi la Banca Mondială, unde în anul 2017 a devenit director general.
Scott Morris, senior fellow la Global Development, susţine că Georgieva şi-a dovedit calităţile după ce la începutul lui 2017 a fost numită în cel de-al doilea post în ierarhia Băncii Mondiale. În această calitate, Georgieva a reuşit să obţină un consens din partea statelor membre pentru o majorare de capital de 13 miliarde dolari şi un pachet de reforme conform căruia creditele acordate Chinei şi altor state bogate în curs de dezvoltare vor scădea pentru ca mai multe resurse să fie îndreptate spre ţările mai nevoiaşe.
„A fost capabilă să aducă laolaltă un grup divers de acţionari. Acesta este punctul ei forte”, a declarat Morris, un fost oficial la Trezoreria SUA. „Ceea ce este mai puţin clar este cum va gestiona activităţile de zi cu zi ale FMI, activităţi care au legătură cu momentele de criză. Este greu de văzut cum va răspunde într-o situaţie de criză”, a apreciat Scott Morris.