Un nou raport al companiei Kroll dat publicităţii joi dezvăluie implicarea unui grup mare de companii care aveau legătură cu primarul oraşului Orhei din Republica Moldova, Ilan Shor, în frauda bancară din anii 2012-2014 şi prezintă schema prin care au avut loc tranzacţii bancare fictive de aproape un miliard de dolari, informează Radio Chişinău.
Potrivit raportului citat, în această mega-fraudă au fost implicate cel puţin 40 de persoane fizice, iar recuperarea banilor va dura până la doi ani.
Banca Naţională a Republicii Moldova a primit cea de-a patra notă informativă despre progresul înregistrat de compania Kroll în investigarea fraudei de proporţii care a avut loc în sectorul bancar al Republicii Moldova. Documentele obţinute demonstrează, în mod clar, implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din Republica Moldova care au acţionat concertat şi care aveau legătură cu Ilan Shor ('Grupul Shor'). Din acest grup coordonat făceau parte cel puţin 75 de companii, potrivit raportului.
În perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci care au ajuns în insolvenţă şi au fost ulterior lichidate (BEM, Banca Socială şi Unibank). Aceste fonduri au fost transferate mai ales în conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi 'spălate' printr-o reţea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din această ţară.
Majoritatea acestor conturi au fost deschise pe numele unor companii înregistrate în Marea Britanie sau în locaţii offshore precum Belize, Insulele Virgine Britanice şi Panama.
În urma acestui proces complex de spălare a banilor, cele mai multe fonduri au fost redirecţionate în Republica Moldova pentru a plăti expunerile de credit existente, a crea impresia că acestea au constituit împrumuturi corporative veritabile şi pentru a permite creşterea portofoliului de credit, în timp ce suma de aproximativ 600 milioane de dolari a fost disipată în conturi bancare din numeroase jurisdicţii, potrivit investigaţiei.
Frauda respectivă a avut la bază un mecanism complex de spălare a banilor pentru a asigura continuitatea procesului de creditare. Lichiditatea a fost gestionată şi coordonată între cele trei bănci din Republica Moldova prin multiple depozite interbancare, fiind înregistrate garanţii false în bilanţurile zilnice prezentate Băncii Naţionale a Republicii Moldova.
O parte din fondurile transferate în Republica Moldova a servit pentru achiziţionarea unor active. Valoarea totală a acestor active nu este încă stabilită. În plus, au fost identificate aproximativ 40 de persoane fizice care fie au beneficiat de pe urma fraudei, fie au facilitat-o.
Raportul Kroll precizează că, dat fiind caracterul complex al acestui dosar, se preconizează că etapa de recuperare a banilor va dura între 18 şi 24 de luni.
Echipa Kroll informează periodic Banca Naţională a Republicii Moldova cu privire la evoluţia anchetei şi a avut, de asemenea, întrevederi la nivel înalt cu procurorul anticorupţie din Republica Moldova şi cu agenţii internaţionale de reglementare financiară. De asemenea, compania Kroll a furnizat FMI date actualizate referitoare la investigaţia în curs.
AGERPRES